ANAIS NIN–HENRY MILLER: Senzualitate, erotism si bucuria de a trai

126 views
0

Decembrie 1931. Louveciennes, Franta. Anais Nin, fiica unei cantarete franco-daneze si a unui compozitor cubanez, casatorita cu Hugh Guiler, un bancher francez cu o stare materiala nu opulenta ci mai degraba permisiva, avea 28 de ani.

anais-nin-henry-millerHenry Miller, un american inalt, slab, cu capul chel, cu ochii patrunzatori in spatele ochelarilor si cu o voce harjaita, fiul unui croitor german sarac si al unei casnice, crescut in tumultul deocheat din Brooklin, avea 39 de ani. 

Era casatorit si hamesit de foame. “L-am cunoscut pe Henry Miller”, scria Nin in jurnalul sau ( Miller fusese invitat de catre prietenul sau Richard Osborn, bancher si prieten cu sotul lui Nin, sa ia masa impreuna cu acestia). “Cand a cobarat din masina si s-a indreptat spre usa l-am privit cu atentie – am vazut un barbat care imi placea”. Se cunosteau doar din auzite si din scrierile citite reciproc.

Pentru Nin, Miller era scriitorul care in scrierile lui era “inflacarat, viril, animalic, magnific”, iar Miller a manifestat o curiozitate deosebita fata de Nin, “femeia care a putut scrie despre D.H.Lawrence cu atat de mult curaj si delicatete” (Noel E.Fitch). S-au placut de la inceput, nu atat din punct de vedere fizic, cat intelectual. Discutii despre carti, filosofie, istorie, muzica erau cele ce-i atragea reciproc. Imparteau idei, isi citeau si criticau reciproc lucrarile. Gradul in care si-au influentat si stimulat reciproc capacitatile intelectuale si artistice pe parcursul intregii lor relatii a fost deosebit de mare.

La inceput Anais Nin s-a indragostit, dar nu de Miller ci de sotia acestuia, June Mansfield.

“O fata de un alb uimitor, ochi arzatori – June Mansfield, sotia lui Henry… Atunci am vazut-o pentru prima oara pe cea mai frumoasa femeie din lume” ( Jurnal, decembrie, 1931). Ea, June, insemna culoare, stralucire, mister, dar si duritate, cruzime, egoism, perversitate, spirit distructiv. Numai dupa ce June pleaca in SUA (1932) Nin se indragosteste de Miller. June a fost cea care indirect i-a adus impreuna. Mai precis, lungile lor discutii despre “problema June”, caci ambii erau indragostiti de ea. Nu si June de ei. Miller a folosit prototipul sotiei sale in romanul  “Tropicul cancerului”, iar Nin scrie ample portiuni in jurnal in care o analizeaza minutios pe June, prezenta permanenta si invizibila intre cei doi.

Erau doua persoane cu varsta diferita (11 ani diferenta), temperament si stil de viata diametral opuse. Chiar si penitele, scria Noel R.Fitch, vorbeau diferit. Ea scria intr-un “limbaj atonal”, cu un fel de strafulgerare nevrotica. El, in schimb , avea un stil salbatic, furtunos. Limbajul vulgar il urmarea ca o umbra.

 Anais-henryErau doua extreme ce se atrageau. Ea fina, delicata, zambitoare, mereu aranjata, ordonata cu casa si cu jurnalele sale.

Era o seducatoare! Mai tarziu recunostea ca si-a creat o personalitate artificiala, “ca un scut”, insusindu-si maniere afabile, seducatoare, vesele “ca sa ma pot ascunde in spatele lor” ( “Henry si June”, 1931). El, un fost vagabond din Brooklin, se simtea ca pestele in apa pe strazile dubioase, intesate cu bordeluri. In jurul lui domnea mizeria si decadenta. Facea “sacrilegii” impotriva bunului-simt: scapara chibritul de talpa pantofului, punea sare pe un “pate de foie gras”, bea vinuri neasortate cu mancarea si manca varza murata.

Folosindu-ne de spusele lui Philip Jason, putem spune ca erau totusi “suflete-pereche, trupuri-pereche, unici fauritori ai caii diferite pe care au urmat-o ca scriitori”. Insasi personalitatea lor a fost supusa unor metamorfoze de anvergura. Nu am iubit niciodata o femeie inteligenta ca tine, ii scria Miller. ” Intre noi este o legatura pe care June nu o poate intelege: mintea!”. Iar Nin ii raspundea plina de extaz:”Acum cand traim cu aceeasi fervoare, la aceeasi temperatura, aceeasi extravaganta, sunt fericita. Aceasta este viata care mi se potriveste, acestea sunt sentimentele care imi apartin. Acum respir liber. Sunt acasa. Sunt eu insumi”. Miller a reusit sa descatuseze timiditatea ei caracteristica pe care el o numea “blestemul inghetat al crestinismului”. Usa Pandorei fusese deschisa larg, Nin incepand sa-si traiasca sexualitatea pana la abandon.

Aveau si cateva asemanari: amandoi erau autodidacti si amandurora le era teama sa nu moara de foame.

Lui Miller ii era frica sa nu moara de foame la propriu, iar lui Nin ii era frica sa nu piarda iubirea, in special pe cea a tatalui ei, Joaquin Nin, care si-a abandonat familia cand Anais era mica. Incestul caruia i s-a dedat ulterior (1933), acceptat atat de Anais cat si de catre tatal sau a fost consecinta directa a acestei frici.

Cunoscuta la inceput pentru prefata scrisa la cartea lui Henry Miller “Tropicul Cancerului” (1934), apoi pentru literatura erotica scrisa la comanda  pentru un dolar pagina, apoi in 1966 cand publica primul jurnal (varianta cenzurata) din cele peste 41 jurnale in care a scris aproape zilnic incepand cu varsta de unsprezece ani (1914), apogeul faimei fiind atins 22 de ani mai tarziu (1986) cand apare varianta necenzurata a jurnalului “Henry si June” care acopera primul an din relatia lor, Anais Nin a fost cea despre care Henry Miller spunea:”Ea a fost, si inca este, cea mai importanta persoana pe care am cunoscut-o – si pe care pot sa o numesc cu adevarat un “suflet devotat. Ii datorez totul.”(1944). Ea a fost pentru el mentor, amanta si partener literar. Mai mult de atat, timp de peste zece ani, Nin i-a platit chiria pentru apartamentul din Villa Surat unde ei doi, alaturi de L.Durrell, A.Perles, M.Fraenkel au creat un centru literar. Am gasit femeia, spunea el mai tarziu, care putea sa imi ofere o viziune asupra mea insumi, o femeie care ma putea urma carte dupa carte si … pat dupa pat.

anais-ninCe a insemnat si a facut Miller pentru Nin ca femeie si ca scriitoare?

Ce convergenta a trupurilor, scria Nin in “Henry si June”. “Cand ne intalnim, suntem ca un cuptor incins. Cu toate acestea imi dau seama din ce in ce mai mult ca numai trupul imi este tulburat. Cele mai bune momente ale mele cu Henry le traiesc in pat”. Dragostea lui Miller pentru ea a reprezentat mai intai de toate “maturizarea ei sexuala” ( Fred Perles), ceea ce a determinat stilul operei ei timpurii.  “ … traiesc perioada cea mai bogata in senzatii …”, se confesa ea jurnalului sau. Senzualitatea cu care a inceput sa-si traiasca viata a facut-o adesea sa exclame:” Sunt posedata! Naiba sa o ia de dragoste. Stie sa ma posede ca nimeni altul, dar vreau mai mult decat atat. Ma duc la dracu, la dracu. Salbatica, salbatica, salbatica” (“Henry si June”). Anais Nin avusese legaturi extraconjugale si inainte de a-l cunoaste pe Miller. Dupa prima intalnire cu Miller, Nin si-a descoperit propria foame de senzualitate, abandon sexual. Pudibonderia catolica din ea a fost abandonata fara regret si un sir de noi si noi amanti isi facea loc in viata ei: scriitori, pictori, actori (Antonin Artaud), psihanalisti (Otto Rank). Mi-am abandonat toate scrupulele, scria ea. Il iubesc pe Hugo (sotul), dar mai iubesc si alti barbati.  Dar cel mai important lucru este ca Miller a luat-o in serios ca scriitoare, asa cum l-a luat si ea pe el in serios ca scriitor. “Ne-am incitat unul pe altul …”, spunea ea intr-un comentariu din 1955.

Niciunul nu a fost fidel celuilalt. Legatura lor fizica si artistica a fost cea care a dat consistenta atractiei lor reciproce, stimulandu-le creativitatea. “Tropicul cancerului”, “Tropicul capricornului” si “Primavara neagra” sunt cele trei romane ale lui Miller aparute in acea perioada. Nin nu intarzie nici ea. Scrie primul ei roman suprarealist “Casa incestului”, apoi “Djuna”.

Pasiunea fizica dintre Nin si Miller ce a inceput in martie 1932, cand si-au dat intalnire la cafeneaua Chez les Viking de pe strada Vavin din Montparnasse avea sa dainuie peste un deceniu. O pasiune, putem spune, care a condimentat abundent istoria literaturii universale.

S-au despartit dupa 1945, ea stabilindu-se la New York, iar el in California. Neintelegerile, regretele si-au luat partea lor.  Se revedeau ocazional, fiecare insotit de alti noi parteneri. Ultima lor intalnire a avut loc in spitalul Cedar (Los Angeles, 1976), unde Miller mergea sa-si trateze arteroscleroza, iar Nin murea de cancer. Moare pe 14 ianuarie 1977. Miller o urmeaza trei ani mai tarziu.

Anais Nin a plecat. Henry Miller a plecat si el. Ambii au lasat in urma lor o mostenire literara care suscita pana in present imaginatia. O mostenire cu puternic parfum de senzational.

Galina Turtureanu

(273)

About author

Galina Turtureanu

"Inainte de orice trebuie sa ramanem OAMENI!"

Your email address will not be published. Required fields are marked *