Exista trei tipuri de siesta. Indiferent pe care o alegi, fiecare trezire trebuie sa fie urmată, foarte repede, de reluarea activității, căci altfel exista riscul de a prelungi excesiv durata perioadei de repaus si de a perturba ritmul somn-nesomn.

„Durata optimala a siestei este la ora actuala prea lunga (56 de minute in loc de 20), explica doctorul Joelle Adrien, președintele consiliului stiintific al INSV (Institut National du sommeil et de la vigilence, France)

Micro-siesta nu durează mai mult de 2-3 minute. Este vorba mai mult de o perioada de relaxare, decât de un somn veritabil. Ea permite evadarea, pentru cateva momente, din hiperactivitatea cotidiana, crearea unui vid (nu te mai gândești la nimic), concentrarea atentiei asupra unei idei frumoase si o respiratie profunda si calma.

Siesta clasica nu trebuie sa depaseasca 15-20 de minute. Ea ar trebui făcută intr-un loc amenajat (ce presupune o saltea) si intr-o poziție confortabila. Intunericul total si poziția alungita nu sunt recomandate. In schimb o ținuta decontractata, da. Momentul ideal este, bineinteles, dupa masa de prânz. Trebuie sa-l evităm prea aproape de ora la care ne culcam de obicei seara ( cu pana la 3-4 ore înainte). Efectele benefice ale siestei asupra vigilentei sunt demonstrate de către numeroase studii stiintifice: ea este siesta ideala in timpul unei lungi excursii cu mașina sau atunci cand suntem privati de somn pentru mai mult timp!

Somnul de dupa-amiaza durează între o ora si o ora si jumătate. Se face in aceleași condiții ca si siesta, dar este rezervat persoanelor a căror durata de somn este, de obicei, inferioară a 6 ore, si care se găsesc atunci in situația de lipsa „cronica” de somn.

Siesta exista de mii de ani si a fost, pentru mult timp, privita mai mult ca o necesitate decat ca un lux. In timp ce siesta traditionala in stil spaniol poate ajunge pana la doua ore, pentru a evita cele mai calduroase ore ale zilei, nu trebuie sa uitam ca exista, de fapt, o nevoie biologica a tuturor persoanelor, indiferent de clima in care traiesc, de a se odihni cateva momente dupa-amiaza, pentru a-si „reincarca bateriile”.

Studiile arata ca majoritatea oamenilor sufera de oboseala de doua ori la fiecare 24 de ore. Suntem adeptii, voluntari sau involuntari, ai somnului bifazic; avem nevoie de doua perioade de odihna : una mai lunga, noaptea si una mai scurta, in timpul zilei. Inceputul amiezii se manifesta cu o scadere a energiei, nu atat de severa ca seara sau noaptea, suficienta insa pentru a produce dificultati in concentrare si in gandirea limpede. O mică siesta te poate ajuta nu numai sa redevi plin de energie si productiv, dar sa reduci semnificativ riscul bolilor cardiovasculare. Oboseala este, dupa cum știm, una dintre cauzele accidentelor. Odihna de 10-20 de minute este tot ce ai nevoie ca sa-ti reactivezi concentrarea, vigilenta, capacitatea intelectuala si productivitatea pentru restul dupa-amiezii.

Siesta isi are originea in Legea Islamica si este amintita in Coran. Cu toate acestea cuvantul „siesta” este spaniol, originar din latina, „Hora Sexto” insemnand „a sasea ora”, cu alte cuvinte este vorba despre șase ore de la rasarit; de unde sensul cuvântului de „odihna din mijlocul zilei”.

Romanii practicau siesta in mod regulat. Era considerata o necesitate, nu un lux, dar se pare ca nu aveau o politica scrisa care sa includa aceasta „activitate”, asa cum se intampla in Islam.

Spania este considerata, deseori, ca inventatoare a siestei, cu ore bine determinate de repaus pentru cei care lucrează in birouri, dar si pentru magazine si restaurante (care diferă si in funcție de regiunile Spaniei). Ea se lauda, de altfel, si cu un Campionat al Siestei (Campeonato de Siesta), in care participanții sunt premiati pentru cât de repede adorm, durata siestei, pozitiile in care dorm/adorm si chiar si pentru felul in care sforaie. Siesta este o arta.

Pe cand un asemenea campionat in România? Zzzzzzz….

 Nicoleta Légaré. 

(593)