Relatiile toxice

22 views
0

Ce e toxic in relatiile toxice?

1.Gelozia
Daca iti spune „Nu am nimic de ascuns, ai aici parola de la laptop, telefon, e-mail si toate parolele pe care le mai tin minte”, refuza-l din capul locului, fara sa ceri timp de gandire. Asta iti va crea mari probleme, dar mai bine sa te lupti cu ele acum decat mai tarziu.

„Sa stii ca nu ti-as fi cerut sa faci acelasi lucru. Nu sunt un tip gelos si stiu ca pot avea incredere totala in tine”.

Poate crezi ca raspunsul potrivit ar fi „Si eu am incredere deplina in tine, asa ca nu am nevoie de nicio parola”. Nu la continuarea asta m-am gandit atunci cand te-am sfatuit sa refuzi darul otravit al al cheilor de acces.

E otravit acest dar pentru ca nu poti duce o relatie fara sa pastrezi o anumita zona interioara care sa fie un spatiu intim privat in care primesti musafiri doar cand ai chef. In plus, crezi ca astfel vei elimina orice motiv de suspiciune? Nici vorba. Gelozia are intotdeauna motive interioare. Se naste din ea insasi si se hraneste cu ea insasi.
Controlul se vadeste a fi o iluzie. De unde stiu ca nu se ascunde pe net sub o alta identitate? De unde stiu ca niste initiale din agenda nu ascund un rival periculos? Nu e ciudat ca nu gasesc nimic mai picant, un flirt inocent, ceva?… Daca asta e doar un cont de fatada, bine „curatat”?
Atunci de ce n-ar fi bun raspunsul cu „am incredere deplina, deci n-am nevoie de chei”? Pentru ca ia de buna ideea ca totul ar trebui sa fie in comun, ca in cuplu nu ai nevoie de un anumit spatiu intim privat, ca peste tot trebuie sa fie prezent si celalalt (fie si numai virtual).

Si sa mai stii ca daca intr-adevar nu iti cere nimic in schimbul parolelor, e chiar mai rau. Mai devreme sau mai tarziu iti va scoate ochii ca el e ca o carte deschisa, pe cand tu zambesti adesea absent , te uiti cam mult in oglinda, nu raspunzi prompt la telefon, te uiti la alt fel de filme decat inainte…
Din cand in cand, din ce in ce mai des, va face adevarate crize de gelozie, in multe culori: rosu de furie, galben de invidie, albastru fara speranta. Si atunci vei incepe sa ii dai cheile, gandindu-te ca astfel va vedea cat de nefondate sunt banuielile lui. Eroare. Tocmai i-ai dat prilejul sa-si diversifice acuzatiile.

Dar partea cea mai rea e ca iti spune si ca gelozia e, in felul ei, o dovada de iubire.
Mai rau decat atat e doar faptul ca si tu crezi acelasi lucru. Ca e mai bine sa fie gelos decat sa nu-i pese. Ca nu ar fi gelos daca nu te-ar iubi. E o idee care vine din nesiguranta. Gelosii au o stima de sine scazuta si fac prizonieri printre cei cu o stima de sine scazuta.

Gelozia e mai mult amor propriu decât amor” scria La Rochefoucauld. Ca gelozia nu e iubire e sigur; dar nu e nici macar iubire de sine.
psihiatru Dan Ghenea

(3464)

About author

Dan Ghenea

Nu ma intrebati de ce am ales psihiatria. Nu-mi mai amintesc (probabil ca erau niste foarte bune motive). Stiu insa de ce o fac inca: pentru ca am o datorie care creste mereu – pana acum in jur de 20 000 de oameni mi-au vorbit faţa catre faţa si fiecare m-a invaţat cate ceva. Pentru cine scriu? Pentru oricine este interesat de unul dintre urmatoarele cuvinte cheie: minte, creier, sanatate, stres, iubire, cuplu, singuratate,viata, moarte, frica, timp, istorie, România, idei, carti, emotii, copii, parinti, munca, placere, boala, vindecare, pasiune, dependenta, comunicare, psihiatrie, educatie, natura, cultura, sexualitate, dezvoltare, etica, stiinta, religie.

Comments
  • Dalina#1

    8 iulie 2014

    Gelozia nu e iubire, nu e grija pentru pastrarea sau viitorul relatiei, nu e nici macar o forma de protectie pentru mine sau partener. Gelozia e posesivitate, dominare, tiranie. Daca esti cu mine trebuie sa fii doar cu mine, sa nu clipesti catre nimeni, sa nu te gandesti macar la altcineva decat la mine. Gelozia e o suferinta cumplita care nu are nici o legatura cu partenerul – cum arata sau cum se comporta. Gelozia e o creatie a mintii mele, de aceea nimic din exterior nu ma poate linisti.
    Stiu ca gelozia imi face rau, stiu ca-i face rau si partenerului si relatiei, dar nu ma pot controla. Pot cel mult sa ma prefac. Eu stiu ca sunt infectata, dar nu vreau ca el sa afle, cel putin nu la inceput, si atunci vin cu tot felul de masti si disimulari care sa-l pacaleasca. Fac in asa fel ca atunci cand voi izbucni, sa creada ca a fost vina lui.
    Parerea mea e ca gelozia e o tulburare de comportament care are nevoie de tratament de specialitate, nu de intelegere. Indiferent cum se poarta cu mine partenerul, ce-mi declara sau jura, voi continua sa fiu geloasa. Cu cat se poarta mai frumos si-mi aduce mai multe dovezi ca e fidel, cu atat il voi banui mai mult. Relatia cu un partener gelos e, dupa parerea mea, cea mai toxica si cea mai distrugatoare relatie posibila.
    Foarte bun articol! Felicitari, domnule doctor!

    Răspunde
    • Dan Ghenea#2

      17 iulie 2014

      N-as spune „specializat” pentru că sugerează o serie de proceduri specifice, limitate. As spune ca e vorba despre o psihoterapie cu larga deschidere, care să abordeze si fricile, dar si tariile persoanei. Multumesc pentru comentariu si aprecieri.

      Răspunde
  • Dan#3

    9 iulie 2014

    Imi este greu sa cred ca un tratament de specialitate rezolva problema geloziei. Cel/cea in discutie trebuie sa inteleaga ca nimeni nu este sclavul nimanui. Partea proasta este ca este nevoie sa experimentezi de unul singur anumite situatii si intamplari, pentru ca un om cu complexe este mai utn inclinat sa creada pe cuvant un prieten sau un consilier. Cred ca este o chestiune de educatie sau/si de traume trecute, nerezolvate.

    Răspunde
    • Dan Ghenea#4

      17 iulie 2014

      Nu-mi dau seama cum poti experimenta „singur” strategii care sa-ti fie de folos intr-o relatie.

      Răspunde
  • maria#6

    10 iulie 2014

    Gelozia este manifesta la persoana care nu are o parerere buna despre sine,dar in aceeasi masura ii lipseste o indelungata cunoastere a partenerului.Cred ca suspiciunea nefondata este de asemenea un bun motiv pentru aparitia geloziei.Increderea totala (nu oarba)in partenerul de viata nu poate lasa loc in mintea si inima ta pentru gelozie.

    Răspunde
  • alina#7

    10 iulie 2014

    Am auzit ca un individ ,prin gelozie ,isi proiecteaza , de fapt, catre celalalti propriile ganduri de infidelitate.
    Si probabil o buna prietena a geloziei este manupularea.
    Un articol foarte bun! Felicitari!

    Răspunde
    • Dan Ghenea#8

      17 iulie 2014

      Da, e adevărat, unul dintre mecanismele de aparare folosite frecvent de persoanele care sufera de gelozie este proiectia

      Răspunde
  • cristina#9

    18 iulie 2014

    Povestioara asta, e scrisa asa, pentru adolescenti, adolecente si, eventual, cumetre care se uita mult la telenovele. Hai sa fim seriosi ! Gelozia sau „suspiciunea” fata de partener, de la o anumita varsta incolo, n-are nicio legatura cu vreun complex, cu spatiul intim, gen „pe afara-i verde gardu si-nauntru leopardu”. Intr-o relatie de cuplu, femeile simt intotdeauna-ca asa sunt ele, mai sensibile-cand ceva e putred si cam incepe sa miroasa urat ! Si daca reactioneaza, se cheama ca sunt geloase si complexate, nu ?! Pai, ce sa faca ? Sa se prefaca a nu baga de seama ? Sa fie mai tandre, mai iubitore, mai ridicol-dragalase? Sa trantesca usa si sa plece ? Un ziarist istet-istetel-foc, sugera solutia : COMPROMIS !

    Răspunde
  • cristina#10

    18 iulie 2014

    Si, in timp ce, in astfel de cazuri, barbatii sunt de-o lasitate rizibila, femeile au tupeul de a pune punctul pe „i”.Adica, „complexate” sau nu, isi iau calabalacul si, eventual, copiii, ii spun ipochimenului ca asa nu se mai poate si se pierd in peisaj. Interesant ar fi sa ne povestiti, domnule doctor, cum reactioneaza masculul „falfa”, pus in fata situatiei.Ce zici ? Te „bagi” ?

    Răspunde
    • Dan Ghenea#11

      7 august 2014

      Nu, nu merg pe generalizari de tipul „toti barbatii”, „toate femeile”. Nu prea imi dau seama de unde ati dedus ca eu vorbesc mai mult despre geloase decat despre gelosi. Intentia a fost mai degraba de a sugera ca tabloul e dominat de gelozia masculina.

      Răspunde
  • cristina#12

    17 august 2014

    Hihi…nici mie nu-mi plac generalizarile ! De ce n-am vorbi despre care dintre sexe este mai inclinat in a calca pe-alauri si, implicit, despre cine e mai predispus spre „gelozie” ? Oricum ar fi…daca va refereati mai mult la „gelozia” masculina, cu atat mai rau !

    Răspunde
    • Dan Ghenea#13

      9 septembrie 2014

      Nu unul dintre „sexe”, in general, calca „mai mult” pe alaturi, ci persoane foarte diferite, nu prea importa „sexul”. Iar gelozia, dupa parerea mea, nu are legatura „implicit” cu „calcatul alaturi”. Are legatura in primul rand cu frica de a pierde controlul.

      Răspunde
      • cristina#14

        10 septembrie 2014

        Domnule doctor…”mai draga”…cand „dracu’ isi baga coada”, va asigur ca nu mai poate fi vorba de a pastra vreun control ! Ce sa mai vorbim de frica de a pierde controlul ???! Hehe…chiar credeti ca nu „importa” sexul ? Pai…ia sa vedem (vorba profului meu, de mate)…cati barbati maturi, ajunsi la apogeul carierei si cu ceva malai in traista si-au schimbat nevestele, cam trecute, dehhhh, cu june (sa nu zic patachine), cu 10-20-30 de ani mai tinere ? Hmmmm ? Si cine-i condamna ? NIMENI ! Ba chiar ii aplauda…ia uite, ba, la asta…ce tare e ! Hmmmmm…speram ca, macar in calitate de psihiatru, sa va debarasati de ipocrizie…n-a fost sa fie…

        Răspunde
        • Dan Ghenea#15

          3 octombrie 2014

          Totusi, subiectul articolului era, repet, gelozia, nu infidelitatea. Iar faptul ca opiniile noastre difera nu inseamna ca eu ma prefac. Şi nu mi-am propus să vă amăgesc, aşa că şi amăgirea şi dezamăgirea vă aparţin.

          Răspunde
      • cristina#16

        10 septembrie 2014

        Si…imi pare rau, dar trebuie sa va spun ca…m-ati dezamagit…ehhhhh…asta e !

        Răspunde
  • cristina#17

    17 august 2014

    In fond si la urma-urmei, n-am nimic a va reprosa. Psihiatru sau nu, tot barbat sunteti !

    Răspunde
  • cristina#18

    11 octombrie 2014

    He-he-he…pai, gelozia, e asa, „un ceava” ce n-are nimic de-a face cu infidelitatea ? Oare ?

    Răspunde

Your email address will not be published. Required fields are marked *