Dan Ghenea:Televiziunea „simplifica” existenta

36 views
0

Dan Ghenea psihiatruEu, tu si televizorul. Televiziunea „simplifica” existenta: mai putina atentie, mai putina imaginatie, mai putina miscare, mai putina curiozitate pentru lumea reala. O vreme s-a crezut ca televizorul poate produce un alt fel de socializare, o extindere a capacitatilor de comunicare si relationare. Asa s-a instalat cutia cu imagini in camera noastra de zi, apoi si in dormitor, azi fiind virtual omniprezent, in lumea din jur si in lumea noastra interioara. Iar problema majora nu e, cum s-ar putea crede, continutul programelor, ci timpul petrecut in fata televizorului.

Thomas Mulholland a descoperit ca dupa 30 de secunde de privit la televizor creierul incepe sa produca unde alfa, ce indica rate ale activitatii cerebrale mult scazute. O frecventa mare a acestora nu apare, in mod normal, in stare de trezie. Mulholland sugereaza ca privitul la televizor este similar neural cu privitul la un zid gol. Undele alfa sunt prezente in timpul starii usoara de hipnoza. Cu alte cuvinte, a apasa pe butonul ON al telecomenzii e similar cu a lua un drog recreational usor sedativ, cu actiune ultrarapida; riscul de abuz este urias.

Sa vedem acum ce s-ar putea intampla cu doi parteneri ajung sa traiasca in triunghiul eu, tu si tineri in pattelevizorul.
• Stam la televizor. Stam adica pierdem ocazia de a cunoaste, de a ne cunoaste si de a face lucruri pentru noi si pentru altii.

• Stam alaturi pe canapea si ni se pare ca ne uitam impreuna la o emisiune; incercam sa schimbam impresii; dupa un timp se pare ca nu mai putem fi atenti la comentariile partenerului; spre sfarsit e clar ca urmarim lucruri diferite pe acelasi ecran. Nu suntem prezenti aici si acum.

• S-a teminat filmul, sau talk-show-ul, sau documentarul despre elefantul indian. Incepe zappingul. In final, de multe ori dupa miezul noptii, ne ducem spre dormitor; as paria ca in 7 cazuri din 10 cuplul nu are suficienta dorinta sau energie erotica (asa cum am aratat mai sus tocmai au beneficiat de o doza de hipnotic TV).

• Dar poate fi si mai rau. In faza de zapping se ajunge adesea la neintelegeri; solutia din ce in ce mai frecventa: fiecare cu propriul televizor.

• Chiar daca nu adormim in fata televizorului (ceea ce scade calitatea somnului, dar asta e alta poveste!), prezenta lui in dormitor erodeaza perceptia unui spatiu intim de cuplu. Abia reusisem sa ramanem doar doi in dormitor dupa ce fusesem sase (noi doi si parintii din capul nostru si uneori „pe capul nostru”), cand televizorul ne aduce la masa si in pat o gloata de straini cu aere de familiaritate.

As zice sa nu-i credeti pe cei ce spun ca o imagine face cat o mie de cuvinte. Imaginile nu raman in memorie fara ajutorul cuvintelor. O mie de imagini nu valoreaza cat un singur cuvant. Un cuvant nascut din atingeri si taceri si priviri intre doi oameni prezenti aici si acum.
Lunile de iarna sunt timpul ideal al povestilor. Nu le pot inlocui imaginile colorate. Ce-ar fi sa inchidem un timp televizorul si sa stam la povesti?

(863)

About author

RaLix

"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein

Your email address will not be published. Required fields are marked *