“Ne ducem toti cate putin, mereu,

  Cate-un liman de tihna si-mpacare,

  Poate curand va trebui si eu

  Bulendrele sa-mi strang pentru plecare” ( Plecare)

Plecat in neant mult prea devreme, la doar 30 de ani, Serghei Esenin (1895 – 1925) a lasat o mostenire literara de neegalat pana in prezent. Dragostea si simplitatea vietii cotidiene, de o profunda si puternica influenta folclorica, sunt temele mereu invocate in poeziile lui Esenin, reprezentantul de baza al poeziei lirice contemplative rusesti de la inceputul sec. XX.

Talentul sau innascut si recunoasterea sa in prim-planul vietii culturale din Rusia, erau insa permanent puse la incercare de caracterul teribilist al poetului. Excesele de alcool si droguri, inclinatia catre scandal si desele accese de furie au fost demonii care l-au pandit pe Esenin la tot pasul. Inzestrat  de la natura cu o frumusete angelica si cu o personalitate impregnata de romantism, Esenin era Don Juan-ul prin excelenta: se indragostea fulgerator de orice femeie, care, la randu-i, ii daruia negresit dragostea si adoratia ei neconditionate. Esenin era adulat de publicul feminin de care era mereu pandit si insotit. A fost casatorit de nu mai putin de 5 ori, fiecare casatorie constituind un fiasco total. Cand a intalnit-o pe Isadora Duncan, o femeie cu 17 ani mai mare decat el, in toamna anului 1921, la Paris, in atelierul pictorului rus Gheorghii Iakulov, Esenin era dupa a doua casatorie. A fost o dragoste la prima vedere din ambele parti. Esenin nu vorbea engleza, iar Duncan nu vorbea rusa. Providential sau nu, limba in care au reusit sa se inteleaga a fost limba franceza, limba iubirii. O relatie tumultoasa, de la inceput pana la capat: pasiune turbulenta, escapade bahice, juraminte de iubire nepieritoare, disperare si, in final, moarte.

“A fost ferches,

Pe deasupra si poet, c-o innascuta,

Desi nu prea mare forta,

Care nu placea oricui.

Pe-o femeie oarecare,

Peste patruzeci trecuta,

O numea fetita scumpa

Si spunea ca-i draga lui (Omul Negru).

Isadora Duncan, nascuta Angela Duncan in 1877 la San Francisco este o  dansatoare americana, creatoare a unui stil de dans inspirat din dansul antic grecesc, stil ce l-a admirat toata viata. (Duncan era extrem de critica la rigorile baletului clasic rusesc), a fost cea care a influentat si trasat nasterea coregrafiei moderne din secolul al XX-lea. Miscari libere, adoratia corpului uman plasat in mijlocul naturii (Duncan a fost printre primele femei din lumea dansului, care a avut curajul sa-si arate goliciunea trupeasca in fata unui public american, imbatat de teroarea pudorii excesive), incarcatura emotionala dusa pana la paroxism sunt elementele de baza ale stilului Duncan. In tinerete a luat lectii de balet si de la 16 ani a preferat numele Isadora sa-i fie reprezentativ.

Noul sau stil de dans interpretat in special pe muzica lui Beethoven, a avut un enorm succes in marile ei turnee prin Europa. Publicul american, conservator in selectiile sale muzicale, respingea insa stilistica acestui dans, neacceptand, in special, ca dansul sa se desfasoare pe o muzica care nu a fost scrisa special pentru dans ci pentru a fi ascultata doar.

Diferentele se atrag, iar similaritatile se resping?

Aceasta ipoteza este cat se poate de neadevarata in cazul Esenin – Duncan. La fel ca si Esenin, Isadora Duncan ducea o existenta strivita de haos si exces. Traia exclusiv in lumea viselor. Tragedia din 1913 in care mor, innecati in Sena, cei doi copii ai sai, proveniti in urma relatiilor dansatoarei cu scenaristul Edward Gordon Craig si industriasul Paris Singer, o arunca in haul unei depresii severe si prelungite. Isi revine greu si nu pe deplin. Casatoria dintre Duncan si Esenin dureaza doar un an.

Duncan nu mai putea suporta excesele alcoolice si violentele lui Esenin care a insotit-o in toate turneele si apoi a consimtit sa mearga cu ea in America, iar Esenin nu mai putea trai fara atmosfera din Rusia. In acel moment dependenta sa de alcool scapase de sub control. Despartirea a fost brusca, la fel ca si indragostirea initiala. Intors in Moscova, Esenin continua sa se dedea exceselor, sa se indragosteasca si chiar sa se mai casatoreasca de 2 ori.

Duncan a ramas in America, find insa dependenta de calatoriile sale in Europa si in special in Grecia. Pana la sfarsitul vietii a avut o slabiciune accentuata fata de barbatii frumosi, a carei frumusete ii amintea de zeii Greciei Antice. Viata ei a avut un sfarsit tragic, violent in 1927, la Nice, cand s-a indragostit de un barbat ce conducea un Bugatti. A murit strangulata de salul lung ce-l purta la gat, acesta prinzandu-se in roata din spate a automobilului decapotabil. Duncan doarea sa-si refaca viata, avea planuri mari pentru viitor, dar soarta a hotarat altceva! „Nu poti intelege niciodata din carti ceva ce nu ai trait„, scria Isadora Duncan (1977 -1927). Ea si-a trait viata asa cum si-a imaginat.

„Cu mare greutate l-am recunoscut pe Esenin„, scria in 1925 in jurnalul sau poetul Vladimir Maiakovskii .

            “Sunt bolnav de tot , prieteni,

            Sunt bolnav peste masura.

            Singur nu stiu cum si unde m-am inbolnavit.

            Ma frang.

            Parca galopeaza vantul

            Suerand prin stepa sura,

            Parca-n creier alcoolul

            Fierbe ca-n septembre-un crang.” (Omul Negru)

Operele sale poetice, scrise in acea perioada, raman unice in frumusetea lor. Sfarsitul vietii lui Esenin a fost chinuit de  turbulenta crancena a alcoolului si crize psihice. A murit singur, la fel cum s-a simtit in toata scurta lui viata, intr-un hotel din Sankt-Petersburg.

            “Si nimeni nu-i cu mine./ Singur sunt, bolnav…” (Omul Negru)

Omul care a provocat si a jonglat cu Moartea ori de cate ori dorea, nu a mai putut sa astepte venirea ei fireasca: si-a taiat venele de la mana, scriind cu propriul sange, pe pereti, un poem de adio. Dar Moartea tot intarzia, parca razbunandu-se pe indrazneala poetului. Si atunci Esenin s-a spanzurat de tevile de la incalzire de pe tavanul camerei. Asa a hotarat Poetul!

Galina Turtureanu

surse foto:russiapastandpresent.blogspot;danceteacherwebblog;

(4645)