RaLix
"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein
Una dintre frazele cele mai citate si, probabil, mult mai puţin citite in contextul ei originar este chiar primul rând din Anna Karenina: „Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei.” Dar chiar si asa, scoasa din context, lasă sa se întrevadă urzeala de fericire si nefericire pe care se aseaza fiecare relatie de cuplu.
Faza de îndrăgostire e la fel pentru toata lumea, e impersonala. Faza de construire a spatiului intim pune in evidenta diferentele, si sunt multe, chiar in cele mai fericite si durabile relatii.
Faza de îndrăgostire depinde de mode. Mode erotice. Si de modul cum sunt amplasati parintii in mintea fiecaruia.
“Prinţesa Kitty Şcerbaţkaia împlinise 18 ani. În iarna aceea ieşise pentru întâia oară în lume. Se bucurase de succese mai mari decât celelalte două surori, întrecând toate aşteptările prinţesei-mame. Pe lângă faptul că aproape toţi tinerii care luau parte la balurile din Moscova erau îndrăgostiţi de Kitty, i se prezentaseră chiar din prima iarnă două partide serioase: Levin şi, puţin după plecarea acestuia, contele Vronski. Apariţia lui Levin la începutul iernii, desele lui vizite şi dragostea-i vădită pentru Kitty au fost motivul primelor discuţii serioase dintre părinţii lui Kitty despre viitorul ei, precum şi motivul certei dintre prinţ şi prinţesă. Prinţul era de partea lui Levin spunând că nu-şi dorea un pretendent mai bun pentru Kitty.[…]În ochii mamei nici nu putea fi vorba de vreo comparaţie între Vronski şi Levin.[…] Vronski corespundea tuturor dorinţelor mamei. Era foarte bogat, inteligent, nobil, în plină ascensiune spre o strălucită carieră la curte şi un om încântător, nu puteai dori ceva mai bun.” (Lev Tolstoi – Anna Karenina)Primele conflicte in dragoste apar mai intai in capul meu, intre tendinte divergente de forta egala. Iar ceea ce este sau nu atractiv sexual nu tine de preferinte personale, ci este codificat social. Un istoric al modei arăta că între secolul al XII-lea si secolul al XVIII-lea există variatii ciclice de la rochie lunga (acoperind gleznele) cu decolteu larg la rochie mai scurta, fară decolteu, iar apoi în sens invers.
In secolul 21 se pare ca nu mai avem dileme In legatura cu ceea ce poate fi expus. Dar nu pentru că suntem mai siguri în legatura cu relatia dintre spatiul intim si rolul public al fiecaruia.
Minciunile cele mai longevive sunt cele care contin o buna doza de adevar. Ne-am amagit o vreme cu ideea ca o parte din nefericirea de cuplu are la bază ignoranta, prejudecatile si inhibitiile legate de sexualitate. Am facut programe de educatie sexuala, dar fericirea întîrzie sa ia proportii de masă.
Reusita sexuala este o parte importanta In consolidarea imaginii de sine. Dar si reciproca este la fel de adevarata: simtul valorii personale si încrederea în capacitatea proprie de a oferi placere constituie o baza pentru un bun inceput al vietii sexuale.
Presiunea mediatica pe teme sexuale creeaza adesea temeri tocmai în legatura cu aceasta capacitate de a oferi placere, mai ales prin propunerea unor modele nerealiste ale relatiei sexuale; de multe ori aceasta presiune creeaza dificultati în capacitatea de a deosebi intre fantasma si realitate. Ca urmare, esecul unui act sexual este perceput ca o foarte amenintator pentru stima de sine si confruntarea cu aceasta realitate este evitata adesea. Este mult mai usor pentru partener sa spuna „In fond nu trebuie sa-mi bat prea mult capul daca tie ti-a placut sau nu pentru ca tu oricum nu esti asa cum te credeam” decât sa recunoasca faptul ca nu a putut oferi placere.
Presiunea de a avea relatii sexuale duce adesea la situatii in care contactul sexual are loc înainte de consolidarea unei relatii de încredere între parteneri. Se vorbeste adesea in educatia sexuala despre sincronizarea fazelor actului sexual intre cei doi parteneri; se vorbeste mai putin despre asincronismul frecvent al dorintei sexuale. Pentru barbat, problema se pune adesea în termeni de performanta; pentru femeie, fantasmele de ocrotire, stabilitate, tandrete au o importanta mai mare; ca urmare, mai ales daca este vorba despre un prim contact sexual, ideea de durabilitate este aproape obligatoriu prezenta printre ingredientele placerii.
Primul razboi in cuplu poate aparea chiar la sfarsitul fazei de fuziune (faza de indragostire) si are o aparenta sexuala. De multe ori ambii parteneri au scheme de gandire negative legate de pierderea controlului in relatia sexuala. In plus, vin cu o viziune a lumii care spune ca esti fie dominator, fie dominat.
Ca leac pentru frica de a fi dominate femeile adopta adesea o atitudine manipulatoare; sacrifica o buna parte din placerea actului sexual pentru a pastra controlul. Daca manipularea “reuseste”, dorinta sexuala pentru partener (care este redus la statutul de obiect controlabil) scade, placerea scade in continuare si frustrarea creste.
Barbatii sunt expusi riscului de a pune in act fantasme agresive legate de actul sexual: a cuceri, a stapani, a subordona. Li s-a spus adesea ca, pe fata sau in secret, asta vor femeile. Ca si in alte situatii in care isi etaleaza agresivitatea, barbatul se simte in competitie. Si multi au fost invatati ca intr-o competitie doar “cel mai…” conteaza. Riscul de a nu fi “cel mai…” este cu atat mai putin tolerabil cu cat e vorba de cucerirea unei partenere. Apare anxietatea de performanta (=frica de a rata actul sexual), cel mai mare inamic atat al performantei cat si al placerii sexuale.
Trei sunt principiile care pot sta la baza pacii in razboiul sexual:
-
Succesul sexual nu este personal, ci relational.
-
Succesul sexual nu apare ca urmare a unui razboi de asediu sau de cucerire, ci in urma unei aventuri de explorare (un fel de Mari Descoperiri Geografice pe harta placerii).
-
Fantasmele sexuale sunt bune in masura in care nu ne distrag atentia de la semnalele venite de la propriul corp si de la partener.
Si, desigur, nicio pace nu se poate face fara negocieri. “Negocierile” in aceasta etapa ar trebui sa aiba ca scop armonizarea scenariilor sexuale. Pentru ca nu putem construi un spatiu intim sigur atata vreme cat in chiar miezul sexual al relatiei sta sa erupa agresivitatea.
Psihiatru Dan Ghenea
(1725)
