Sarmiza Bilcescu – prima femeie doctor în drept

1 views
0

Una dintre femeile care și-a lăsat amprenta în istoria poporului român este Sarmiza Bilcescu. Ea este cea care a avut curajul de a încerca să se înscrie la Facultatea de Drept, astfel devenind prima femeie doctor în drept din lume, deși această profesie era percepută ca fiind strict masculină.

S-a născut la data de 27 aprilie 1867 în Micul Paris, unde și-a petrecut și copilăria. După absolvirea Școlii Centrale din București,în 1884, Sarmiza a fost acceptată la Facultatea de Drept și nu oriunde, ci la prestigioasa Universitate  din Sorbona.  Deși avea o poziție socială înaltă care îi permitea înscrierea la studiile superioare, probabil că Sarmiza nu ar fi reușit să înceapă  studiile la o astfel de facultate fără sprijinul Mariei Bilcescu, mama ei. O femeie puternică ce susținea drepturile femeilor și care a reușit să-I convingă pe cei de la Universitatea Sorbona să o accepte pe fiica sa cu câteva cuvinte:   “Dans un pays où il est écrit même sur les portes des prisons : Liberté, Égalité, Fraternité, vous empêcheriez une femme de s’instruire, rien que parce qu’elle est femme. (într-o ţară în care chiar şi pe uşile închisorilor stă scris libertate, egalitate, fraternitate, voi împiedicaţi o femeie să se instruiască doar pentru că este femeie.)”

După cum a declarat Sarmiza: „primirea din partea profesorilor a fost glacială, iar primirea din partea studenților a fost făcută cu foarte mult respect”.

După terminarea primului an de facultate, studenta româncă a fost lăudată de către Comlet De Santerre, profesorul său de Drept Civil, care susținea că aceasta  a dat dovadă de un comportament exemplar la care nu s-ar fi așteptat.  În 1890, susține teza de doctorat în drept la Universitatea  Sorbona cu tema  “De la condition légale de la mère („Condiția juridică a mamei”).

Premierele se țin lanț în viața sa, astfel că în 1981 a fost acceptată în Baroul Ilfov care pe vremea aceea includea și Bucureștiul, fiind prima femeie acceptată într-un barou, însă cu toate acestea, ea nu a practicat niciodată avocatura.

În 1897 se căsătorește cu Constantin Alimănişteanu, iar după un an dă naștere unui băiețel pe nume Dumitru pe care îl iubește și îl sprijină așa cum a făcut și mama ei cu ea. Și-a dedicat o mare parte din viață Scietăţii Domnișoarelor Române al cărui scop era să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor și pentru sprijinirea tinerilor studenți.

Iubea foarte mult viața în mediul rural așa că la începutul anului 1935 se retrage  la Românești, Muscel, unde, din nefericire nu apucă să petreacă prea mult timp deoarece pe 26 august se stinge din viață. A fost îngropată  în port naţional la Bilceşti. Pe lângă familie și prieteni, la înmormântarea sa au fost prezenți aproximativ patru mii de țărani, îmbrăcați în costume naționale, în semn de recunostiinţă pentru sprijinul pe care Sarmiza l-a oferit acestora. Și pentru a demonstra în continuare că dragostea pentru țară nu se stinge odată cu ea, a făcut un ultim gest de sprijinire a vieții rurale lăsând  25 de milioane pentru clădirea Palatului Industriei Casnice.

   Sarmiza Bilcescu este un exemplu bun de urmat, deoarece a luptat pentru a-și urma visul chiar dacă o lume întreagă era împotrivă ei.  A deschis noi drumuri femeilor din Europa , reuşind să distrugă conceptul conform căruia “inteligența unei femei este frumusețea sa”. Această doamnă respactabilă va rămâne în istoria noastră și ne va face să ne simţim mândri că suntem români ori de câte ori vom auzi numele ei.

(456)

About author

RaLix

"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein

Your email address will not be published. Required fields are marked *