Cunoscută graficiană, Anamaria Smigelschi nu este doar un artist talentat ci şi o bună scriitoare după cum ne dovedeşte cartea apărută anul trecut la Humanitas „Gustul, mirosul şi amintirea”. O lectură pentru o zi mohorîtă ca să ne remonteze, ca şi pentru o zi însorită, ca să ne păstreze zîmbetul.

Autoarea ne plimbă prin viaţa ei, cu mult umor şi cu infinită tandreţe, ne face un scurt istoric al familiei, ne prezintă fascinantele personaje care se întîmplă să îi fie bunic, bunică, unchi, tată, mamă etc etc şi mulţi, mulţi prieteni, unii cu nume arhicunoscute, alţii despre care abia acum aflăm şi de care ne îndrăgostim iremediabil ( de ce nu i-am cunoscut şi eu ?!?, îţi spui în timpul lecturii, ca atunci cînd vine vorba despre clanul Broniţki, cel cu nume şi destin călinescian), şi EL, soţul, iubitul, pentru care are un cult şi de care este îndrîgostită ca în prima zi: pictorul Ion Alin Gheorghiu. Povestea originii sale, asemănarea cu un Ghica pe care l-a cunoscut bine bunica lui, reacţia bătrînei doamne Brătianu atunci cînd vede în Alin Gheorghiu fantoma iubirii trecute…

Dar şi poveşti cu acei copii din preajmă pe care îi iubeşte şi cărora le stimulează creativitatea, că-i sînt nepoţi, Smigelschi sau Şetran, copii ai surorii sau ai fraţilor, sau chiar copii copiilor lor, sau că sînt ai prietenilor, toţi sînt atraşi de spiritul ludic şi voluntar al Anamariei Smigelschi, la fel ca noi, cititori robiţi de farmecul şi vitalitatea care razbate din fiecare rînd al acestor amintiri scrise cu umor şi sinceritate. Că are o mare putere de atracţie, autoarea este conştientă, că aceasta se transformă cu timpul, la fel. Iată ce sfat dă doamnelor tinere „Simt privirile concupiscente ale bărbaţilor cu o materialitate magnetică anume. Este o senzaţie unică pe care o recunosc toate femeile frumoase şi care trebuie ţinută minte, căci, după o anumită vîrstă, dispare.”
O carte care trebuie citită, la care mai rîzi, mai zîmbeşti, mai lăcrimezi…Şi care are ca bonus cîteva reproduceri după splendidele acuarele marine ale Anamariei Smigelschi.

Laura Guţanu

(1890)