Andrei Gîndac – viziune si inspiratie in fotografie

16 views
0

Ralix: Bună Andrei,

Andrei Gîndac: Bună 🙂

R.:Ce ai făcut în această vară? Ai fost plecat în vacanţă sau urmează?

A.G.: Călătoriile au început încă dinainte de vacanţă, Lisabona şi Roma, însă într-o călătorie oficial „de vacanţă” n-am fost. Poate la sfârşitul acestei luni.

14. Broadcast to a love song

R.: Preferi muntele sau marea?

A.G.: Cred că raportul ar fi  de o săptămână mare / două săptămâni munte, după timpul pe care l-aş petrece în fiecare zonă.

R.:Câţi ani ai şi de cât timp faci fotografie?

A.G.: Am împlinit 24 de ani nu demult, iar fotografia mi-e ca o extensie de aproximativ patru ani.

R.:Ţi-ai dorit să fii fotograf de mic sau, ca majoritatea băieţilor, visai să devii fotbalist?

A.G.: În clasa a X-a voiam să mă transfer de la profilul matematică-informatică, pe care-l studiam la liceul meu, la liceul de sport. Însă nu mi-a permis mama. Şi bine a făcut, pentru că nu ar fi fost o decizie  înţeleaptă nici din partea mea, nici din partea mamei. Cea care m-a inspirat să fac fotografie, de la bun început, a fost Alexandra Jitariuc  www.alexandrajitariuc.ro

1. Radio manR.: Ce îi trebuie unui om pentru a fi fotograf?

A.G.: Să aibă o sensibilitate şi o atracţie pentru ce se află în jurul său şi, nu în ultimul rând, dorinţa de a privi realitatea din mai multe perspective, pentru că până la urmă, asta face fotografia; îţi permite să decupezi o bucăţică din realitate, permiţându-ţi să expui acea bucăţică drept viziunea ta asupra realităţii. Astfel privitorul primeşte acces într-o zonă intimă sau privată, dacă pot spune aşa, din tine şi se creează o legătură.

R.:Ce este cel mai important într-o sesiune foto după părerea ta?

A.G.: Subiectul, bineînţeles. Cred asta pentru că, indiferent de locaţie, lumină sau alţi factori care contează într-adevăr foarte mult, subiectul este cel care trăieşte în acea fotografie, iar fotograful îi dă sens prin viziunea sa.

R.:Crezi că există lucruri pe care fotografia să le surprindă, dar care nu pot fi observate cu ochiul liber?

A.G.: Cred că fotografia este o modalitate care ne ajută să ne perfecţionăm. Când spun perfecţiune, mă refer la faptul că, în genere, suntem neatenţi la ce se întâmplă în jurul nostru, sau trecem cu vederea anumite lucruri. Prin fotografie reuşeşti să surprinzi poate ceva ce ţi-ar scăpa sau ai ignora altfel. Cred că fotografia este dovada clară a ceva ce nu se poate observa cu ochiul liber. Mă refer aici la emoţia unui subiect, la detalii într-un cadru foarte divers şi nu în ultimul rând, realitatea în viziunea fotografului. Cel mai important este faptul că poţi arăta lumii cum vezi tu realitatea, iar asta mi se pare extraordinar.

6. CrepuscularR.:Priveşti fotografia ca pe o meserie sau ca pe o pasiune?

A.G.: Am privit şi privesc fotografia ca pe o pasiune, însă prin perseverenţă şi prin faptul că iubesc ceea ce fac, am ajuns să am şi beneficii specifice meseriei de fotograf.

R.:Ce îţi place să imortalizezi cel mai mult în fotografiile tale?

A.G.: Caut să surprind momente inedite şi chipuri expresive de pe stradă, din jurul nostru, pentru că îmi place să observ ceea ce altora poate le scapă sau le ignoră. De asemenea e un fel de joacă al elementelor care există deja, iar eu caut diferite unghiuri pentru a lega elementele constituente ale poveştii care va apărea în fotografie. Nu de puţine ori mi se întâmplă să fiu şi eu surprins de ce am reuşit să văd prin ocularul aparatului.

R.: Dacă ar fi să te încadrezi într-o categorie, care ar fi?

A.G.: Categoria în care mă încadrez momentan este fotografia de stradă, vorbind aici de fotografiile care surprind momente inedite din viața orașului. Subiectele acestor fotografii sunt, în general, oameni, clădiri, simboluri sau toate acestea îmbinate.

R.: Ce perioadă ți-ai dori să trăiești ca fotograf?  Și să nu-mi spui războaiele mondiale!

A.G.:Nu pot sa spun că m-am gândit la acest lucru pâna acum, cel puțin nu din perspectiva de fotograf. Dar cred ca mi-ar fi placut sa prind vremurile în care nu exista digitalul pentru fotografie, iar fotografia înca nu era exploatata în modul în care este acum. și daca ar fi să ma gândesc la o perioadă care mi-ar fi placut extrem de mult, dar în care aparatul de fotografiat înca nu exista, aș alege perioada Renascentistă.

R.: Care ar fi apogeul pentru tine , din punct de vedere al fotografiei?

A.G.: Cred că dorința mea cea mai mare, în ceea ce privește fotografia, este să reușesc să ajung să am o expoziție personală într-un oraș mare (ca New York), cu un proiect fotojurnalistic. În continuare voi încerca sa-mi conturez mai bine stilul în fotografie, prin proiectele foto pe care vreau sa le fac, bazate pe foarte mult real si natural, pe emoție pozitivă sau negativă. Important fiind aici ideea de proiect, prin care se creează o poveste coerentă și mai puternică decât o singură fotografie.

R: Unde te gasesc cei interesati?

A.G.: aici:  www.andreigindac.com aici 

https://www.facebook.com/gindacandrei si aici

https://www.facebook.com/pages/Andrei-Gindac-Photography/178808938801794

Chestionarul lui Proust

R.: Principala trasatură a caracterului?

A.G.: Răbdarea

R.: Calitatea pe care o prefer la un bărbat?

A.G.: Bunul-simţ

R.: Calitatea pe care o prefer la o femeie?

A.G.: Umorul

R.: Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei?

A.G.: Sinceritatea şi devotamentul.

R.: Principalul meu defect?

A.G.: Nu sunt matinal.

R.: Ocupaţia mea preferată?

A.G.: Pe lângă fotografiat, bineînţeles, îmi transpun ideile şi în reclame print (Copywriter şi Art)

R.: Visul meu de fericire?

A.G.: Să inspir oameni prin viaţa mea şi să călătoresc foarte mult.

R.: Care ar fi cea mai mare nefericire a mea?

A.G.: Un stil de viaţă monoton.

R.: Ce-aţi vrea sa fiţi?

A.G.: Fotograf de război

R.: Ţara în care-aş vrea să trăiesc?

A.G.: Grecia

R.: Culoarea preferată?

A.G.: Albastru

R.: Floarea preferată?

A.G.: Laleaua

R.: Pasărea preferată?

A.G.: Pescăruşul

R.: Prozatorii mei preferaţi?

A.G.: Henry Miller , Octavian Paler, Nikos Kazantzakis

R.: Poeţii mei preferaţi?

A.G.: Dante Alighieri

R.: Eroul meu preferat?

A.G.: Oskar Schindler

R.: Compozitorii preferati?

A.G.: Freddie Mercury, Sigur Ros

R.: Pictorii preferaţi?

A.G.: Salvador Dali, Frida Kahlo, Caravaggio

R.: Eroii din viaţa reală?

A.G.: Nu am unul anume. Culeg din fiecare persoană câte ceva.

R.: Băutura şi mâncarea preferate:

A.G.: Vinul şi pastele milaneze

R.: Numele preferat:

A.G.: Maya

R.: Ce detest cel mai mult:

A.G.: Nesimţirea

R.: Personajele istorice pe care le detest cel mai mult:

A.G.: Adolf Hitler, Joseph Stalin, Idi Amin

R.: Darul natural pe care aş vrea să-l am:

A.G.: Talent actoricesc

R.: Cum as vrea sa mor:

A.G.: Lucid şi împăcat cu mine.

R.: Starea de spirit actuală:

A.G.: Agitată

R.: Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă:

A.G.: Cele urmate de regret

R.: Deviza mea.

A.G.: Inspirat să inspire

(1082)

About author

RaLix

"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein

Your email address will not be published. Required fields are marked *