Dragostea nici nu se naşte într-o singură zi, nici nu moare într-o singură zi. Dar exista unele zile cu bruma si lumina rece dimineata in care dragostea respira mai greu.

Statisticile indica ora 4 dimineata ca fiind cea mai letala pentru persoanele cu afectiuni respiratorii. Daca ar fi sa-mi imaginez o ora fatala a despartirilor, as paria pe ora noua, intr-a noua dimineata din noiembrie. O dimineata cu bruma. Neaparat o dimineata cu bruma.

Si imi mai imaginez ca, dincolo de ceea ce au scris niste barbati in cartile de istorie, generalul Bonaparte se trezi devreme in ziua de 18 Brumar; Josephine dormea; de cand se intorsese din Egipt, generalul simtea o neliniste, o tulburare, cand percepea forta linistita pe care o emana Josephine; citea rapoartele spionilor spionilor sai in vederea unei actiuni de intimidare a Directoratului – voia ca totul sa aiba o aparenta de legalitate; si iata ca, citind printre randuri o insinuare despre o relatie nepotrivita a Josephinei cu unul dintre directori, desi ajunsesera pana atunci zeci de asemenea vorbe la urechile lui, lua pe loc o decizie: marea iubire a murit, iar el nu mai are nimic de pierdut; e ora noua; cu bruma in suflet, dispretuind nebuneste orice prudenta, Napoleon Bonaparte da lovitura de stat care sa-i aduca puterea absoluta in locul iubirii absolute.

Intr-o dimineata de noiembrie din secolul 21 se poate intampla:

–        sa ne trezim, prea lucizi amandoi, si sa ne intrebam, incurcati, ce sa facem unul cu altul

–        sa vedem bruma de afara, sa ne amintim ca vine curand si zapada si sa nu ne putem intelege asupra locului unde vom petrece Craciunul

–        sa continuam sa ne bem cafeaua impreuna, ca si cand apele ar fi linistite, dar sa nu vrem sa stim daca si celalalt simte acest gol de noiembrie

–        sa ne programam multe, multe activitati ca sa uitam de vremea neprielnica

Ce-i de facut?

–        Dintr-un motiv ce poate avea legatura cu modificarile sezoniere de tip depresiv , indragostirile au mai mari sanse sa se sfarseasca in luna care precede iarna; iar indragostitii se trezesc in fata unei situatii neprevazute: sunt de-adevaratelea doi, nu au fuzionat definitiv intr-o singura faptura, o singura vointa, o singura dorinta. Mai constata ca magia cu ghicitului gandurilor celuilalt nu prea mai functioneaza. Ce pot face? Sa-si zica: iata o situatie interesanta, fascinanta chiar – stau la cafea, in papuci, cu cineva care ma atrage foarte mult, dar despre care nu stiu mai nimic. Si sa depene franturi din povestea lor, in doze mici, diluate in intrebari binevoitoare despre preferintele partenerului. In loc sa presupun ca alegerile din perioada indragostirii raman neschimbate, as putea sa intreb, fara a insinua ca stiu dinainte raspunsul: cu lapte sau fara?

–        In faza in care ne construim spatiul intim de cuplu, in noiembrie se vede cum am reusit sa echibram bagajele cu care venim din familia de origine sau din experientele anterioare (care pot insemna si copii care asteapta sub un alt pom de Craciun). Ce putem face? Sa vorbim despre asta in septembrie, in loc sa tacem in noiembrie. Bine, bine, dar pana in septembrie viitor ce putem face acum? Acum putem face un compromis. Adica o promisiune ferma comuna. Pe care sa o respectam punct cu punct. Astfel incat sa nu fie loc pentru „nu mi-am inchipuit ca…” Nu va inchipuiti. Vorbiti.

–        E o grea incercare pentru un cuplu cand unul dintre parteneri este depresiv. Depresiv, nu doar trist. Pentru ca tristetea e contagioasa, dar depresia nu. Putem fi tristi impreuna si putem sti de ce, dar depresia ridica un zid al necomunicarii. Dar se poate spune si invers: tristetea devin depresie atunci cand se ridica peste tot ziduri  impotriva tristetii. Unele studii arata ca femeile prefera barbatii care le pot face sa rada. E bine sa ai o asemenea arma sanatoasa la indemana (rasul impreuna), dar nu e sanatos sa credem ca trebuie sa ne ferim de tristete ca de ciuma si sa le impunem celorlalti optimismul perpetuu. Asadar, noiembrie e si timpul in care puteti descoperi cum puteti duce tristetile celuilalt fara sa-l dascaliti despre gandirea pozitiva.

–        Noiembrie ofera si scuza ideala pentru a nu-mi bate capul cu nefericirile din dragoste: sunt multe de facut. Chiar asa: sunt multe de facut si in cuplu. Programul mai aglomerat la serviciu nu-mi lasa timp sa ma gandesc la altceva? Serios? Nu cumva e chiar pe dos? Ia ganditi-va putin la minutele de dimineata sau de seara pe care le arunc pe fereastra vorbind cu partenerul despre problemele de la serviciu pentru ca nu ma simt in stare sa vorbesc despre alte nefericiri mult mai personale? Si nu ma simt in stare pentru ca nu am exersat acest joc al intimitatii prin comunicare; am ramas la faza in care totul trebuie sa vina fara efort „natural”. Noiembrie e si luna cu cel mai aglomerat program de munci ale dragostei. Faceti macar acest exercitiu simplu: in noiembrie nu vorbim despre serviciu acasa. Nu mai mult de 5 minute (fiecare avand un timp egal). Si in fiecare zi vorbim cu partenerul despre o dorinta, o nevoie , o fantezie personala. Sa-si puna in agenda macar 15 minute pentru asta.

E luna complicata dinaintea iernii. Noiembrie, ultimul bal. Sau  luna in care incerc (cu foarte slabe sanse) sa mentin trairea verii. Ca in Vara de noiembrie a lui LucianBlaga: “Cum stăm în faţa toamnei, muţi,/ sporeşte-mi inima cu-o ardere, cu-n gând./ Solar e tâlcul ce tu ştii oricând/ atâtor lucruri să-mprumuţi.”

In loc sa astept (si uneori sa pretind) de la celalalt sa readuca vara si s-o tina pe loc, mai bine sa imi pun echipamentul de toamna sis a fac cele  4 mici exercitii sugerate mai sus:

1.     Sa pun intrebari la care nu stiu dinainte raspunsul

2.     Sa fac macar un compromis

3.     Sa port de grija tristetilor celuilalt fara a-l judeca, indemna, invata

4.     Sa vorbesc despre dorintele mele secrete

Napoleon a incercat o alta rezolvare in 18 Brumar: mai intai sa cuceresc lumea, apoi voi avea orice dragoste la picioare. Aproape a cucerit lumea, dar dragostea s-a dovedit a fi in alta parte…

psihiatru Dan Ghenea

(3602)