Lumea prin obiectivul lui Robert Nagy

0

Ralix: Bună Robert

Rober Nagy: Bună

R.: Ce faci zilele acestea? Te pregăteşti de vacanţă? Ce planuri ai pentru această vară?

R.N.: În aceste zile vreau să mă relaxez şi să citesc.  Da, mereu aştept vacanţa de vară. Planuri…am destul de multe, dar din păcate timpul este scurt, 24 de ore pentru o zi este cam puţin pentru mine. În principal vreau să văd România, să explorez. Să fotografiez, pe lângă asta să scriu, dar să am timp şi de prietenii mei.

 R.:Dai bacalaureatul anul viitor?

R.N.: Cu teamă spun că DA. Chiar dacă nu ştiu sigur dacă voi reuşi să îl iau sau nu.

R.:.Te-ai născut şi crescut în Arad? Ce liceu termini?

R.N.: Da ! Sunt din Arad de când sunt pe lume. Momentan sunt la Liceul Csiky Gergely, dar  mă transfer la un liceu de arte. Deci pot spune bucuros că voi termina un porfil de actorie.

 R.: Pe fondul studiului, ce planuri ai în acest sens?

R.N.: Pe plan universitar aş dori să învăţ regia. Din fericire aş putea contiuna şi fotografia şi actoria pe lângă regie.

R.: De când faci fotografie? Ce aparat ai?

R.N.: Fotografie fac din 2007, dar atunci nu am simţit nimic în această artă. Aveam un compact Genius 112 cred,  după care am trecut la un bridge, Nikon L120 cu acest aparat am început fotografia. Dar acum pot spune că sunt posesorul unui DSLR Canon 50D.

R.: Ce preferi să surprinzi în fotografiile tale?

R.N.:  Orice, în special sentimente, mesaje….momente care se întâmplă doar odată. Dar nu refuz nici shootingurile tip. Fashion sau altele.

R.: Ce aşteptări ai în acest plan? Expoziţii? Vânzări?

R.N.: Expoziţii, aş fi foarte bucuros. Evenimente, shootinguri şi mai puţin vânzări dar în sens de carte sau dvd cu instrucţiuni.

R.:Tinerii din jurul tău au pasiuni? Ce fac , ce preocupări au oamenii din jurul tău?

R.N.: Prietenii mei sunt nişte persoane extraordinare cu preocupări

de invidiat. Pot spune că suntem ciudaţi, nu suntem neapărat genul de grup care iese in puburi se îmbată şi atunci ne distrăm. Pentru noi e destul o pungă de pufuleţi, un loc mai gol şi o sticlă de suc.

Din păcate ne putem întâlni destul de rar, având în vedere că prietenii mei nu sunt din oraş.

R.:Eşti sau vrei să devii sursă de inspiraţie pentru alţii?

R.N.: Desigur că aş vrea acest lucru. Momentan nu ştiu dacă sunt, unele persoane îmi cer părerea şi îmi ascultă sfaturile. Sunt o persoană destul de umanistă, îmi place să ajut .

R.:” The change is in me, in you , in all of us” –spui pe blogul tău; ce ar fi de schimbat?

R.N.: Acest subiect este unul foarte complex. Pentru început la ce ? Pe plan naţional ? Aici aş răspunde clar şi sigur că avem de schimbat un lucru, mentalitatea. Cu toate că sunt maghiar, iubesc România pentru tot ce oferă. Dar momentan România e un covor roşu în mijlocul unui şantier. În locul şantierului ar fi timpul să construim ceva mare şi frumos. Însă asta nu e posibil atât timp cât ne furăm unul pe altul, pentru că dacă el face eu de ce nu ? Şi altelte. Ar trebui să învăţăm că respectul nu e doar un cuvânt din dicţionar şi oamenii buni nu există doar în poveşti. Cu forţă comună am reuşi să scoatem aurul din această ţară. Însă până acum puţini îşi dau interesul, sau puţini îşi mai dau interesul pentru acest lucru.

R.:Spune-mi 3 nume de oameni/artişti care te inspiră.

R.N.: Nu pot alege doar trei persoane… însă cu siguranţă printre primii se află Jeremmy Cowart, un fotograf din Statele Unite. În rest nu ştiu, în fiecare om poţi aprecia ceva. Trebuie să găseşti doar acel lucru ce te fascinează.

Chestionarul lui Proust

R.: Principala trăsătură a caracterului?

R. N.: Sinceritatea şi creativitatea.

R.: Calitatea pe care o prefer la un bărbat?

R.N.:Loialitatea.

R.: Calitatea pe care o prefer la o femeie?

R.N.:Sinceritatea şi ” culoarea ” care o poate aduce în viaţa unui bărbat.

R.: Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei?

R.N.:Faptul că sunt mereu lângă mine.

R.: Principalul meu defect?

R.N.:Încăpăţânarea.

R.: Ocupaţia mea preferată?

R.N.:Fotografia, scrisul şi cinematografia.

R.: Visul meu de fericire?

R.N.:Familie şi o cariera stabilă în lumea audio-vizualului.

R.: Care ar fi cea mai mare nefericire a mea?

R.N.:Pierderea creativităţii.

R.: Ce-aţi vrea sa fiţi?

R.N.:Ce sunt şi acum.

R.: Ţara în care-aş vrea sa trăiesc?

R.N.:Romania pentru o viaţă !

R.: Culoarea preferată?

R.N.:Negru şi rosu. Nu pot alege doar una.

R.: Floarea preferată?

R.N.:Trandafir.

R.: Pasărea preferată?

R.N.:Bufniţa.

R.: Prozatorii mei preferaţi?

R.N.:David Hewson, Yrsa Sigurdardottir

R.: Poeţii mei preferaţi?

R.N.:Michael Waters

R.: Eroul meu preferat?

R.N.:Erou? Eroul vieţii. Acel om care moare liniştit cu un vis realizat.

R.: Compozitorii preferaţi?

R.N.:Hammock.

R.: Pictorii preferaţi?

R.N.:Nu prea am preferaţi în această categorie.

R.: Eroii din viaţa reală?

R.N.:Mama, o prietenă foarte bună Oana şi toţi cei care luptă cu un scop sau pentru ei.

R.: Băutura şi mancarea preferate:

R.N.:Sucuri naturale şi mănânc aproape orice

R.: Numele preferat:

R.N.:Tyson .

R.: Ce detest cel mai mult:

R.N.:Minciuna.

R.: Personajele istorice pe care le detest cel mai mult:

R.N.:Daca fac parte din istorie merită respect.

R.: Darul natural pe care aş vrea să-l am:

R.N.:Voce bună .

R.: Cum aş vrea să mor:

R.N.:Fericit, lângă familia mea ştiind că am lasat ceva în urmă şi altora.

R.: Starea de spirit actuală:

R.N.:Puţin obosit dar în rest fericit.

R.: Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă:

R.N.:Accept orice greşeală atâta timp cât scuza e sinceră.

R.: Deviza mea.

Viaţa ta e un film. Fii regizorul propiului tău film, regizează-l în aşa fel încât să poţi lua Oscarul.

(891)

About author

RaLix

"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein

Your email address will not be published. Required fields are marked *