RaLix
"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein
Ralix the others. Discover Yourself
Pentru ca sunt sătula de wizz air dar îi si iubesc, duplicitară convinsa în ceea ce-i priveste, am redirectionat cumva în spam „ofertele”. Prea îmi lansau provocari de care nu aveam nevoie. Zilele trecute ofereau copiilor posibilitatea de-a intra în carlinga căpitanului. Am vrut sa întreb daca le dă voie să testeze vreo manetă de control, caz în care îi cumpăram mamei bilet dus întors. Si asa ea îsi imaginează că Dubaiul e mai mult decat un deșert în care lantul trofic s-a speriat la un moment dat si s-a făcut mic si aproape nimic. Iar din nimic au răsărit mallurile.
Totusi, intentia mea de copil mare nu avea un motiv ascuns si anume acela de-a ședea pe genunchii capitanului. Been there, done that.
Doresc liniște în sală, pentru ca pe atunci, chilotul meu (cum îi zicea un amic gelos) pilota avioane cargo pentru o faimoasa companie nemteasca. Era frumos si bun la inima ca spuma laptelui cand dă în foc, dar cand ne-am vazut prima oară era în uniformă, nu în boxeri.
Se afla în vizita oficială în Romania, testa viteza cu care ajung coletele de la noi la nemti si se ocupa de check-in la o scoala de stewardese. Serviciul pe care-l oferea, era disponibil tuturor speciilor feminine care auzisera că „pe aripile vantului” se poate ajunge si fara sa fi citit cartea lui Margaret Mitchell. Incalecand pe-o șa, eu vă spun povestea asa, dar nu am fost la fata locului. Pana cand….
Burlacul (pe vremea aia nu erau emisiuni tâmpite în care sa-ti întalnesti neperechea) a insistat sa ma cunoasca dupa ce-a vazut o poza, la o prietena comuna. La prima întalnire lui i-a placut talia mea iar mie felul în care era împachetat.
A doua întalnire s-a petrecut în 3. In carlinga deasupra spatiului aerian al Iugoslaviei. Eu stateam în spate cu niste căsti care-mi acopereau urechile si juma de față iar el povestea cu copilotul despre aurora boreala si deșertul Gobi. Simțeam ca-mi pusese Dumnezeu mâna în cap. Aveam sa aflu mai tarziu ca era vorba doar de presiunea atmosferica.
Eram perfecti împreuna.
Il placeam mult si deja stiam rutele servite de A300, zonele cu turbulente de pe anumite trasee, care motoare-s prea mici si cat de focoase-s turcoaicele. Ei, cand ajungea la subiectul asta, intram în picaj, lui i se parea normal. Doar nu eram cusuti cu ață unul de altul. Numai ca mie-mi placuse botanica deci….am cam pus botul. Si-mi strangeam bani pentru urmatoarea deplasare.
Nu e nevoie sa va spun ca iubitul meu castiga într-o luna cat parintii mei într-un an. Si ca orice om bogat si c-o functie bengoasă, a auzit că dragostea trece prin stomac așadar mi-a mentinut iubirea mai multe luni cu mesele platite de companie. De ziua mea a avut „o cursa“ de 3 zile si apoi urma ziua altcuiva, ziua protectiei mediului, zilele orasului, ziua bună… N-am îndraznit niciodata sa-i cer bani si nici nu l-am rugat s-aterizam în cel mai mare mall din Stockholm, asa cum stiu c-ar fi meritat. S-aterizam în mall fara avion, e clar, da?
Nu zgarcenia lui în materie de ciorapi a cate 6 euro a rupt fuselajul relatiei .
Intr-o noapte înstelată, însetati de iubire ne-am ratacit într-un bar din sudul Germaniei. Nu întelesesem niciodata de ce ma privea pe mine gingas ca un husky prespălat, imediat dupa sex si-n rest își întorcea coada dupa toate femeile. Nu se putea abtine. Nu se putea abtine la plaja, la plimbare, pe scarile rulante, în aeroport. In restaurante. Doar în cockpit se uita la stele, că n-avea de ales. Si-n oglindă, murea de dragul lui, nu cred ca era retrovizoare.
Revenind la episodul final, acela cu barul – a început sa flirteze cu chelnerita din momentul în care ne-am asezat. Mă tinea în brate pe mine si povestea cu ea , în germana. Pe vremea aia nu pricepeam o boabă, asa ca m-am dus cu strugurelul catre toaleta sa-mi împrospatez buzele uscate. După 30 de secunde eu ieșeam rujată și îmbujorată pentru Sburător iar el o resuscita pe fetita cu cercel în buză. Ii băgase limba în gură si o apăsa tare pe-un sân, zici că erau la explorări functionale. Peste tejghea.
In videoclipri vedem cum îi poti sparge lui un pahar în cap, să cada lat 3 zile. La liceu înveti cum sa părui colega care te barfeste. Iar în Biblie scrie sa întorci si celalalt obraz.
L-am întors si m-am prefăcut ca nu observ. Abia a treia zi aveam avion spre casă.
De atunci n-am mai umblat cu chiloți. Scuze, cu piloți-ca prima denumire o folosea la misto amicul meu, după cum am explicat. De atunci n-am mai profitat de ofertele de zbor si-am preferat sa-mi platesc integral turbulențele.
Dragi copii. Stiu cum e în cabina pilotului. Nu mai bine vă cumparati un elicopter teleghidat ?
(511)