Fat-Frumos e androgin si Ileana e bărbată

26 views
0

„A fost odată ca niciodată o tânără persoană pe nume Scufiţa Roşie, care trăia cu mama ei la liziera unei păduri vaste. Într-o bună zi, mama ei o rugă să ducă un coş încărcat cu fructe proaspete şi nişte apă minerală la domiciliul bunicii ei, nu pentru că asta ar fi fost treabă de femeie – nu, Doamne fereşte -, ci fiindcă făcea astfel un gest generos, care stimula dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate.” (James Finn Garner – Poveşti corecte politic de adormit copiii)

povesteSigur ca snoavele si alte povestiri moralizatoare sunt pline de stereotipuri de genul asta, dar acest tip de naratiuni sunt in principal un divertisment pentru adulti si, cum adultii se plictisesc repede, sunt si foarte perisabile. Nu cu snoavele se lupta insa corectitutinea politica dusa pana in panzele albe, ci tocmai cu marile povesti simbolice si initiatice, presupuse a consolida discriminarea bazata pe gen. Exemplul de mai sus este o parodie, dar tentativele de a rescrie „corect politic” marile basme sau chiar miturile sunt luate foarte in serios de catre activistii zelosi ai stergerii diferentelor de gen prin educatie.

Rolurile de barbat si femeie pot fi (si trebuie sa fie)  egale in demnitate, dar nu serveste nimanui sa fie identice. Incercati sa va imaginati cum ar fi ca la Oscar sa fie decernate nu premii pentru cea mai buna actrita si cel mai bun actor, ci un singur premiu, pentru cea/cel mai bun/a  semiactor/semiactrita.

Rolurile exista si din interactiunea lor rezulta forma lumii noastre. E ciudat ca oameni care inteleg echilibre ecologice mult mai complexe nu vad semnificatia profunda a echilibrului intre masculinitate si feminitate. Masculinitate si feminitate care exista laolalta in fiecare dintre noi. Si una si cealalta vor ramane neclare daca nu ma decid pentru un rol. Alegerea unui rol de barbat si asumarea lui imi va permite sa-mi intalnesc feminitatea si s-o accept in imbratisarea unei femei care si-a asumat si ea rolul .

Hai sa citim impreuna o poveste care pune la vedere acest traseu initiatic, de la stadiul de nici-femeie-nici-barbat pana la barbatul care isi asuma barbatia si isi iubeste feminitatea. E vorba de Ileana Sânziana. Titlul e atipic, pentru ca nu Ileana Sanziana e personajul principal (al carui nume nu-l stim nici macar la sfarsitul povestii!), ci fata cea mica a unui imparat care isi pierduse puterile. Aceasta fata se va dovedi barbatul de care are nevoie Ileana pentru a-si elibera feminitatea. Dar s-o luam cu inceputul.

– Ce să stiti voi face, dragile mele! De când sunteti pe lumea asta albă, voi ati îmblat cu furca, cu acul, cu războiul: stiti toarce, coase, tese. Numai un viteaz mă poate mântui, care să stie să răsucească buzduganul, să mânuiască sabia cu vârtute si să călărească ca un zmeu-paraleu.”

mama-copil-carteDeja apar, de la primele randuri, stereotipurile de gen. Ar fi mai bine pentru copilul care asculta basmul sa ne oprim aici? Sa nu-i mai impuiem urechile cu prejudecati sexiste? Ia stai, parca totusi ar fi ceva interesant putin mai jos.

[Zice calul] „-Și daca mă vezi așa de jigărit, este că n-are cine să mă hrănească ca el. Astăzi, uite, de m-ar îngriji cineva cum să-mi priiască mie, în zece zile m-aș face de nu m-aș da pe zece ca d-alde ăștia.

Atunci, fata zise:

– Și cum trebuie să te îngrijească?
– Să mă spele în toate zilele cu apă neîncepută, să-mi dea orzul fiert în lapte dulce ca să-l pot roade, și pe fiecare zi o baniță de jăratec.”

Masculinitatea se sprijina, de fapt, pe incredere in sine. Iar increderea neconditionata in sine se bazeaza pe o iubire materna neconditionata. Fata de imparat se va dovedi a fi aceasta forta feminina care hraneste (cu „lapte dulce”) si stimuleaza spiritual (cu „jaratec”) o masculinitate care altminteri nu si-ar mai gasi rostul.

Feminitatea, in schimb, ar putea fi definita ca incredere in lume, credinta ca lumea, asa cum este, are un rost; de aceea,  a mentine viata, sanatatea si frumusetea lumii sunt exprimari ale feminitatii. Fata de imparat porneste la drum cu aceasta incredere in lume, iar pe parcurs trece prin incercari care ii intaresc increderea in sine.

Devine astfel si barbat si femeie, dupa ce fusese nici-femeie-nici-barbat (tatal ei ii spune, la inceputul povestii: „surorile tale cele mai mari n-au putut-o scoate la căpătâi, mă mir cum îți mai vine să vorbești de tine, care nu știi nici cum se mănâncă mămăliga”). De aceea, atunci cand vine blestemul „să se facă muiere, de va fi bărbat; iară de va fi muiere, să se facă bărbat!”, acesta nu mai e perceput ca blestem ci implinire a unui rol asa cum fusese el asumat: o eliberase pe Ileana Sanziana din plictisul capricios si asexuat din inchisoarea in care o tinea zmeul (masculinitate nechibzuita si nesigura), era deci barbatul ei.

De ce va spun eu o poveste de adormit copiii (incorecte politic)? Ca sa va impartasesc o concluzie (sau doua) in legatura cu cel mai raspandit motiv de divort in zilele noastre – „nepotrivirea de caracter”.

Eu i-as zice mai degraba „nepotrivire de devenire”: nu esti, ci devii barbatul femeii tale; nu esti, ci devii femeia barbatului tau. Imi cer scuze pentru adjectivele posesive, stiu ca nu sunt corecte politic. Dar ma refeream in primul rand la evolutia interioara, a masculinului si femininului din fiecare barbat si femeie.

Asa ca lasati copilul sa asculte povestea pana la capat si ascultati si domniile voastre cu atentie glasurile interioare ale propriei masculinitati sau feminitati. Cat despre roluri … iubeste si fa ce vrei. In limitele regulilor artei de a iubi.

„Se învoiră și intrară în baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să încropească laptele în care se vor îmbăia. Chemă și împăratul cel nou pe Galben-de-soare. Și astfel amândoi caii se întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său, și mai nimerit de încropită.”

psihiatru Dan Ghenea

(2289)

About author

RaLix

"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein

Your email address will not be published. Required fields are marked *