Nu mai țin minte exact câti 17 ani aveam, dar comutând acul de pe disc înapoi în timp stiu ca Delia, suava clasei ne-a invitat la petrecerea de Revelion cu o luna înainte. Pe vreo 4 fete din clasa. Si m-am minunat că m-a ales. Pentru Delia reprezentam trandafirul japonez supus la șocuri termice: eram o dezordonată pretentioasă, care învăța numai în luna octombrie si totusi reprezentam ghiveciul cu care mergea ea la olimpiada de româna, latină si bio-anatomie.

Pe urmă am întrecut-o, luam numai 10 la anatomie. Delia se înmuia ca orezu-n lapte dacă-i cerea un coleg radiera. Cand am stationat 4 saptamani pe aparatul reproducator a tăcut ca melcu, eu eram fascinată si puneam zeci de întrebări.

Important e ca m-a chemat la Rev si cum n-aveam nicio încrengatura mai interesantă, am acceptat. Mi-a spus ca închiriase un local din centru si mi-a mai marturisit ceva: „stii, o sa vină Dan, baiatul acela care stiu ca-ti place. Trupa lui a luat un separeu din cate am auzit dar sigur ne intersectăm.“

Desteaptă Delia. Auzise ea, la coadă la placintă, că daca îti intra un domn în casă ori sub rochie la trecerea dintre ani, 12 luni esti alintat de soartă. Invitandu-ma pe mine si pe prietena mea, exista posibilitatea să demolăm separeul si să năvăleasca si cuceritorii în castel. A chemat si ea vreo 3 verisori si-un vecin. Cu învoire de la maica-sa plătitoare. Insa la o petrecere stufoasa e bine sa ai si planul B.

Pe la 11 am apărut la chef cu platourile pline de salam, ouă umplute si cu 2 sticle de vodca împachetate-n ziarul-revistă Femeia. Delia era stropșită, credea că nu mai venim, noi nu gasisem localul din centru pentru că era de fapt o plăcintărie din centrul….autogării. Ne-a postat repede pe wall, pardon pe holul lung si împopoțonat, la capătul căruia se afla separeul din care muzica rock o acoperea cu totul pe Madonna noastra cu take a bow-ul ei.

Gazda a vrut sa bem Garone dar cum afară erau minus 20 de grade i-am spus ca ne trebuie macar plus 40 la bord ca sa facem față episodului cu artificii, fără să ni se blocheze axele. Veselă, a amestecat băutura cu struguri. Maică-sa a conjurat-o să halească măcar 12 boabe ca sa-i mearga bine în fiecare lună din noul an.

Intre timp, prietena zvăpăiată cu care venisem, intrase în vorbă cu un oarecare oaspete sfiicios. I se terminasera tigarile si stia ca nu mai gaseste nimic deschis în zona. In mod normal nu l-ar fi băgat în seamă pe Peter Pan, dar exista acum o situatie de urgentă. Verisorul Deliei a decartat repede 2 pachete de Winston albastru dupa ce a fost turtit de țâtzele invitatei pe spătarul scaunului din lemn. S-a întins fata să-i dea sticla de cola, atâta tot.

In sfarsit, la artificii ne-am cam amestecat si cu cei din separeu. Si cum Delia nu se dezlipise o juma de ora de sticla noastra cu vodka, i se inversaseră polii si uitase ca mie-mi plăcea de Dan, nu ei. Sfârâia si chicotea în jurul lui de parca-i sărise dopul de la sampanie între cele două emisfere.
Pe cand sa îngropam anul vechi, a făcut o ghidușie prietena mea cu tigarile si verisorul care initial părea comatos. Acum i se aprinsese lui cămașa iar ei-rochia. Pe bune. Au lipit o tigara de-un fel de artificiu, ea și le-a scăpat în poală dar după ce le-a dat foc, el avea coltul cămăsii ud- nu cu apa ci cu alcool, a sărit pe gagică s-o „stingă“ si gata circul. Era sa chemăm pompierii, dar cine te baga în seama în noaptea de Rev la 12 cand toata pustimea sună sa strige „ardeeee“ ?

Asa c-a rămas partenera mea cu-n sfert de rochie si verisorul Deliei c-o cămașă găurita, ruptă si udă. Daca as fi vazut pe-atunci prezentari de-ale lui Bote i-as fi admirat pe amandoi. Nu era cazul.
Delia si-a trimis vecinul care consumase exclusiv cola si-acum statea balonat langa un platou,
s-aducă pentru proaspăt pârlita invitată, o rochie din dulapul ei.

A venit baiatu cu-n maiou mai lungut marimea XXS, rosu reflectorizant. Prietena mea s-a facut foc si para dupa ce s-a înghesuit, fără sa aiba de ales, în rochița S.O.S. Bine, bine, e elastică „măi desteptule“ i-a spus cărăușului. „Da tu n-ai vazut că Delia e ca vergeaua strivită iar eu am 75 de kile si pe față si pe dos. Si rosu fosforescent măăăă?“

„Ce treabă am io, maica-sa mi le-o dat! Numa nu crezi ca m-or lăsat sa caut în dulap la Delia. V-a transmis că rosu aduce noroc si ca e bun de purtat în noaptea de anul nou. Si să vă spalati maine pe față într-un castron în care puneti niste bănuți“

„Delia maica-ta-i nebună! ……….“

Dar gazda noastra n-o mai auzea. Tocmai vomase afară pe artificiile lui Dan: garone, vodka, struguri si oua umplute. Nici Poirotul Agathei Christie n-ar fi salvat-o de „gift“. Până în noaptea aceea băuse numai ceai si cacao cu lapte dimineata.

Dan se se uita spre mine si eu spre nicăieri. Era prea beat ca sa mai îmi pese că-i (înca) frumos iar eu prea trează si aveam chef sa dansez si sa fumez. Pe la 2 a venit taica-su unei colege sa verifice daca mai avem nevoie de coca cola si de alde salamuri. Ne-a adus vâsc si ne-a spus să lăsăm usa deschisa – nu ca sa iasa fumul ci ca sa plece spiritele rele .

Prietena mea scotea deja spiritele rele din vecinul Deliei care se transformase dintr-un comatos în Spiderman. Noul erou o resuscita pare-mi-se, era de înteles. Oxigenul nu intra nici pe sub rochia rosu-fosforescent „aducatoare de noroc“ si nici în alveolele împricinatei.

3 zile am avut în cap numai artificii, m-am lăsat de fumat pentru 8 zile si-am mancat numai supă de pui si Cavit 9.

Vă mai amintiti cum petreceați revelionul cand erati liceeni?

Hapi.Riverwoman

(472)