RaLix
"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein
Ralix the others. Discover Yourself
Întâlnim în București, mai exact în sectorul 1, o stradă ce poartă numele Smaranda Brăescu, dar oare câți dintre noi știu cu adevărat cine a fost doamna al cărei nume îl poartă strada?
Pe scurt, Smaranda Brăescu a fost prima femeie parasutist din Romania, dar haideți să vedem în detaliu ce spune istoria despre așa numită “Regină a aerului”. S-a născut la data de 21 mai 1897 alături de fratele său geamăn Paul Panait în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, județul Galați. În perioada 1904-1909 urmează școala primară din Vizureşti, sat vecin cu Hănţăşti după care se înscrie la cursurile școlii secundare de fete între 1911-1913.
Era elevă la Școala Profesională din Bârlad, când într-una din pauze a văzut un avion care ateriza pe câmpul din vecinătate. A fost atât de fascinată de modul în care aparatul plutea în aer încât după aterizare a mers lângă el să-l admire îndeaproape. Acesta a fost momentul care urma să îi schimbe viitorul, momentul care a făcut-o să iubească avioanele pentru tot restul vieții.
În 1918, pe când era învățătoare la școala pe care o absolvise, Smaranda și-a văzut visul împlinit primind “botezul aerului”. A zburat pentru prima dată cu cu avion “Farman” fabricat din lemn și pânză la atelierul Chitila de către maeștri români.
Pe 5 iulie execută primul salt cu parașuta în Germania, de la o înălțime de 600 de metri, astfel devenind prima femeie parașutist din România. După această experiență uimitoare, Smaranda a declarat: „Cădeam, cădeam cu toată greutatea corpului, cu toată senzaţia căderii vertiginoase. O clipă nesfârşită şi deodată o smucitură, care curma fâlfâitul paraşutei în desfăşurare. Se deschisese şi eram salvată. Făcui ochii mari şi privii în jur… apoi mă pornii pe râs, aşa singură în cer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie… Am căzut pe spate, fără măcar să mă zgârii. Cei care au pornit spre locul unde căzusem m-au găsit strângându-mi liniştită paraşuta. Dl Heinecke m-a îmbrăţisat şi a strigat: «Bravo, România!»”.
Bineînțeles că a avut parte și de evenimente mai puțin plăcute: în 1929 a a fost implicată într-un accident de avion, iar în 1930 suferă un accident grav în timpul unui salt cu parașuta la Satu Mare în urma căruia s-a ales cu coastele rupte și cu o dublă fractură la picior. Cu toate acestea, din dorință de a doborî recordul și din încăpățânare, după 6 luni de spitalizare pleacă la Berlin. Începe antrenamentele cu pilotul Alexandru Papană iar pe 2 octombrie 1931 reuşeşte să doboare recordul de 4000 de metri din Europa, făcând saltul de la înălțimea de 6000 de metri. Pentru meritele sale, Regele Carol al II-lea i-a oferit “Crucea de Aur a Virtuții Aeronautice” cea mai râvnnită decorație militară aviatica.
În urma acestui eveniment memorabil Smaranda se hotărăște să doboare și recordul Americii, așa că pe data de 19 mai 1932 face saltul de la înălțimea de 7315 metri și după o coborâre de 25 de minute, aceasta intră în Cartea de Aur a Aviației Mondiale, recordul fiind omologat de Federația Aeronautică Internațională.
Mai târziu se înscrie la școala de pilotaj “Curtis Wright” de la Rosevelt Field iar pe 8 octombrie 1932 primește Licența de Pilot Particular (PPL) astfel fiind prima femeie din Europa cu brevet de pilot obținut în Statele Unite ale Americii.
Fiind dedicată paraşutismului Smaranda vine cu ideea de a înfiinţa trupele de paraşutişti ca o nouă armă. Patrioată înnăscută, Smaranda era prezentă pe fronturile româneşti alături de aviatori şi de paraşutişti. În 1941 intră în rolul de instructor voluntar la Batalionul 1 de paraşutişti, format pe aerodromul de la Popeşti Leordeni. În timpul războiului a făcut parte din “Escadrila Albă” de aviaţie sanitară. Pentru activitatea de pe front a fost decorată primind Crucea “Regina Maria”, clasa a III-a.
După război, fiind nemulțumită de ceea ce se întâmplă în țara, a prostestat împotrivă alegerilor din noiembrie 1946, susținând alături de alte personalități că alegerile au fost falsificate. Aceste documente ajung în posesia delegației sovietice, iar Smaranda este condamnată în lipsă, la 2 ani de închisoare. Pentru a scăpa de închisoare a fost nevoită să să-și schimbe numele și să se ascundă în mai multe locuri.
Fiind bolnavă de cancer la sân, a fost operată sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 se află la ferma Congregației Maicii Domnului din Cluj, având numele de Maria Popescu. Călugărită la mănăstirea catolică, celebra aviatoare va muri fără să aibă propriul nume pe cruce.
A murit pe 2 februarie 1948 la Clinica Universitară a doctorului Iuliu Hațieganu și a fost înmormântată la Cimitirul Central din Cluj. Nu există nicio dovadă că a fost îngropată aici, autoritățile nerecunoscând acest lucru nici în prezent.
Numele său a fost atribuit Batalionului de Parașutiști din Bacău, Aeroclubului Oradea, unei aeronave Tarom, unei străzi din București, iar la Muzeul Aviației îi este dedicat un stand micuț.
Roxana Gîdea
(387)