RaLix
"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein
Ralix the others. Discover Yourself
Mămici cu cei mai buni copii, clovni, cornulete, coca cola, trambulina cu plasă si multe pupături umede. A încălecat verișoara pe role si ne-am prezentat unde avea loc evenimentul. Un bebe împlinea 1 an , 8 luni si 4 zile iar sora-sa, care-l detesta pe-asta mic si galagios -înfăsurat în albastru, săltase la 7 ani.
Micuța mea încantata nevoie mare s-a pierdut printre invitati sa-l caute pe oareșce coleg.
Doamna ai cărei copii erau sarbatoriti, s-a repezit la mine sa-mi multumeasca pentru prezenta si m-a îmbratisat de parca m-ar mai fi vazut vreodata – altfel decat in poze. Nici n-am apucat sa dau pe marșalier , mi-a pus în cap un coif albastru cu galben- exact ce-mi lipsea ca s-arăt ca viermele de matase pe frunza de dud.
Dupa ce-am învatat pe de rost scolile din zona, care sunt cei mai buni învatatori si cele mai bârfite mămici , am iesit la joacă – sa supraveghez copiii.
Eu mai fusesem la oi cand eram mică- da aici eram pusa în încurcatura.
La un moment dat un băiețel puhăie către vara-mea: tu urâtă, dă-te jos de-acolo, sa ma urc eu.
„Cum mi-ai zis”? Striga asta mica din înaltul cerului N-apucă baiețache sa mai zica odata, vine fata-n jos de pe tobogan, ca racheta . „Da tu nu te vezi mă, mă faci pe mine urâtă?” Si poc un pumn în nas.Na, atunci sa te ții……Baiatu a început sa chițăie, da rău de tot, vară-mea îsi lua avânt sa-l mai pocnească , ăilalti de pe margine faceau galerie. Nu stiu de unde a învățat puștiu că poa sa-i spună „urâtă” unei fetite cochete cu păr saten , buze ca ciresele coapte și temperament de uragan Catrina. Sau oricărei fetite. L-o fi auzit pe taica-su in timp ce o dragălea pe mă-sa, naiba stie, deja ma vedeam la politie dând declaratii.
Vine o gombotica de vreo 10 anisori : „ te rog sa ma lasi pe leagan ca vreau sa mă dau. Este pentru copii”
I-as fi scos limba de-un cot si-as fi făcut ca maimuta sa-i arat ca-s si eu copil dar ma vedea grupa de mămicute si nu stiam cat de tare as putea alerga cu tocuri. Am zambit frumos si am lasat gomboțica în leagan. Nu stiu daca ati privit vreodata o injectie cu vitamina C administrata paravenos – ustură ca dracu. Cam asta simteam eu în tot corpul dupa ce huțuțasem 4 leagăne , cateva balansoare si eram dopată cu cola si prajitura nereusita a gazdei. Fericire mare pe capul si intestinul meu.
Pe cand s-o rapesc p-asta a mea cu forta si s-o duc acasa, vad că de pe scari, sarbatorita arunca în capul unui invitat de-aceeasi varsta o pisica. Nici mai mult nici mai putin. Nu stiu unde-a gasit-o si nici nu-mi amintesc cine-a urlat mai tare : pisica speriata , copilul agresat de Motănila picat din cer, mama care asista împietrită la acrobatie . Pan-au ajuns adultii la locul faptei, 3 copii plangeau, pisica se lingea pe coadă si chelnerii pregateau notele de plata.
Acu, ce sa-i faci fetitei, psihanaliză? Mâțu era traumatizat, sarbatorita nervoasa si rusinata , spunea că pisica i-a sarit din brate ca lăcusta. Băiatul lovit cu pisicu în cap n-avea nimic în afara de sperietură si regretul că i-a adus ăsteia cadou în loc sa stea acasa si sa joace linistit Criminal Case pe Facebook.
Am înhățat-o pe vara-mea si-am livrat-o frumos acasa , nu inainte de a o asigura din adancul sufletului ca e cea mai frumoasa fetiță pe care o cunosc. I-am soptit în timpan că individul care mi-ar spune vreodata că-s urâtă, si-ar mai recunoaste năsucul numai în desenele animate cu ciocanitoarea Woody si nicidecum în oglindă.
Vă plac petrecerile cu si pentru copii?
(687)