Se trezeste buimac si indignat, ca si cum rasaritul e optional si i s-a intamplat tocmai lui ghinionul de a beneficia de lumina zilei. Il intrebi, cu dragoste-n glas si exasperare-n vene, ce drac… ce probleme are. Nu-ti raspunde articulat, doar da din mana a lehamite, un fel de „nu intelegi tu”. Se taraste spre baie rapus de junghiuri misterioase, ca sergentul lui Alecsandri. Sta acolo un ceas, flescaie gresia, cada, chiuveta si alte recipiente predispuse la harababura organica. Iese, intr-un final, si valatuci de aburi il urmeaza ca pe duhul din lampa lui Aladin.

Se imbraca, se incalta si se piaptana.

Stiinta inca n-a putut stabili din ce motive, la capatul acestor opintiri, sotul tau arata cam neimbracat, cam neincaltat si categoric nepieptanat. A luat camasa pe care a purtat-o si ieri, si alataieri. „E curata”, iti taie el sonorul, tocmai cand te pregateai sa intervii. Cauti sa-i explici ca, fie si daca n-ar avea sudoripare si ar fi construit din plastic, e vorba de impresia artistica. De multe ori, e mai importanta decat impresia tehnica – patinatorii stiu de ce. Si ca toti colegii vor baga de seama ca dumnealui a descins la birou cu aceeasi tunica. In fine, o da jos si ia alta. Da, dar acum – pufneste el – nu se mai asorteaza pantalonii cu bluza! Ii spui ca nu se asortau nici inainte, deoarece avea pantaloni maro si camasa cu patratici rosii, mov, si roz. Ochei! – ridica el ochii-n tavan si insfaca alta camasa. Il atentionezi ca e galbena si, langa nadragii maro, creeaza acea controversata combinatie cromatica de caca-pipi.

Deja te uraste.

Tu ramai calma, din doua motive. In primul rand, ai stiut de la bun inceput ca v-ati jurat credinta la bine si la rau. In al doilea rand, ai luat deja un Rudotel. Ia alta camasa, cu maro si bej. Dai sa mai zici ceva despre monotonia nuantelor, dar renunti – pentru ca norocul nu trebuie fortat. Totusi, cand ajungi la incaltari, vorbele iti sar din gatlej artezian si necontrolat: nu poti sa iei adidasi la pantaloni de stofa, cu dunga. El nu pricepe de ce, mai ales ca adidasii sunt maro cu modele bej. Are dreptate, este si motivul pentru care arata ca o bomboana expirata. Cat despre freza… sa zicem ca ai intalnit, la viata ta, stiuleti de porumb cu matasea aranjata mai trendy. Nu vrea sa-si mai grebleze ciuful, e satul de cicaleala, deci il scapi pe usa asa cum se prezinta. Iar faptul ca are o geanta de umar albastra, imprimata cu oameni-paianjen, nu mai prezinta nicio importanta majora.

Ramai in urma lui, acasa, meditativa ca o testoasa.

Rememorezi fiecare zi in care el deschide din greseala dulapul tau si se mira ostentativ ca ai haine mai multe decat angrosistii chinezi. Nu aproba si nu pricepe placerea ta de a racai in gramada cu vesminte, chioara de somn, dimineata, cautand sa combini cele mai ale naibii fuste cu cele mai corporatiste taioare, parca esti madam Obama. De ce sa te complici, cand te-ai putea limita la doua-trei seturi de toale, un spilhozen si-un parpalac?

Statisticile platite din bani publici arata ca sunt de doua ori mai multe cupluri care divorteaza din cauza unor capse care sar zilnic (la propriu si la figurat), din tot felul de motive stupide, decat cei care se despart fiindca au facut escale intr-un pat extraconjugal. E dovedit stiintific, repetarea frazei magice „ti-am spus de o mie de ori sa nu-ti mai lasi cheile pe masa din bucatarie” a distrus mai multe casnicii decat traditionalul „te-am inselat”.

Simona Catrina

(62842)