Edith Piaf

7 views
0

„Nu, nu regret nimic
Nu, absolut deloc
Nici binele care mi s-a facut
Nici raul, mi-e totuna
Cu amintirile mele
Am aprins focul
Tristetile si bucuriile” ( „Non, je ne regrette rien”)

Edith Giovanna Gassion sau „Micuta Vrabiuta” este numele complet al lui Edith Piaf

Edith Giovanna Gassion sau „Micuta Vrabiuta”, sau „Mome Piaf” cunoscuta de o lume intreaga cu numele de Edith Piaf avea drept povara mult prea multe amintiri sordide, cu miros de moarte si infern si doar o diafana frantura de lumina, suficinta pentru atat de incercata Piaf sa vada viata in roz. Saracaciosul si infectul cartier Belleville din Parisul anului 1915 era raiul hotilor, proxenetilor, ucigasilor, prostituatelor, napastuitilor, haimanalelor de orice speta … Toata „scursura umana” din Paris, mentiona cineva, isi ducea veacul in mizeria si saracia Bellievillului.

In ziua de 19 decembrie a acelui an din plin razboi mondial, Anneta Giovanna Maillard, candva o frumoasa cantareata de cabaret, cu o voce de neegalat, acum o alcoolica oarecare, scoasa in strada de foame unde castiga un banut cantand sau, ocazional, prostituindu-se, habar nu avea ca micuta faptura pe care o purta in pantecele ei vroia nerabdatoare sa vada lumina soarelui. Sau poate ca nici nu-i pasa?!

Mizeria si raceala asfaltului i-au fost „patul” si „cerceaful plapandei Edith

Mizeria si raceala asfaltului i-au fost „patul” si „cerceaful”, lumina chioara a felinarului a fost „lumina soarelui”, iar cei doi politisti aflati in acel moment la datorie, au fost „bratele calde” care au intampinat-o pe plapanda Edith in pragul vietii. Viitoarea stea a muzicii franceza s-a nascut direct in strada, mosita de doi politisti, dintr-o mama care nu stia cum sa scape mai repede de pacostea asta tipatoare si vesnic flamanda si dintr-un tata, Louis Alphonse Gassion, acrobat de strada, alcoolic, vesnic migrator dintr-un pat in altul, dar care o iubea totusi pemicuta Piaf, cedand ispitei unui pahar de bautura in plus in favoarea unei papusi pentru fetita lui.

La doar patru ani de la nastere mama isi abandoneaza pur si simplu copilul, iar tatal disperat de recrutarea lui pe front o lasa pe Edith in grija mamei-soacre, o alcoolica sadea. Foame, batai, raie si apoi iar si iar batai … „ O mica cafteala nu strica nimanui …”, spunea mai tarziu, mai in gluma ,mai in serios, Piaf. Durerea, fizica si sufleteasca, va ramane pentru totdeauna stimulentul ambitiei de a trai a cantaretei, care va canta doar cantece despre barbati – nu a uitat niciodata iubirea tatalui ei chiar daca o „caftea” adesea, nu a abandonat-o – si foarte rar despre femei si atunci numai despre prostituate: „Noi suntem dezradacinatele, Mizerabilele dezradacinate!”. Poate pentru ca lupanarul „Seine River” pe care-l detinea mama lui Louis Gassion a fost urmatoarea „casa” a lui Piaf, iar singurile care i-au arata afectiune au fost prostituatele?!

„Marseilleza” a fost cantecul de debut a lui Piaf in varsta de numai 10 ani.

„Marseilleza” a fost cantecul de debut a lui Piaf in varsta de numai 10 ani. Fortata de catre tatal intors de pe front sa hoinareasca cu el prin toata Franta cu o caciula jerpelita in mana unde gura-casca ocazionali aruncau maruntis de mila copilului speriat si murdar, strada, fatidicul loc in care viata i-a dat intalnire, a fost pentru Piaf blestemul si norocul ei. Alcool, droguri, proxeneti, hoti si recidivisti era lumea in care se zbatea Piaf care avea 20 de ani atunci cand a fost descoperita in anul 1935 de catre Louis Laplee, proprietar de cabaret, „Taticu” cum ii spunea ea. Raymond Asso, compozitor, om de afaceri a fost, dupa asasinarea lui Laplee, cel care indragostit nebuneste de Piaf, a slefuit talentul ei pana la stralucire. „Atat de talentata si atat de limitata”, obisnuia el sa spuna.

Edith Piaf avea doua frici teribile: sa fie abandonata si sa doarma singura.

Poata asa vom intelege felul ei aparte de a se indragosti fulgerator de un barbat si la fel de rapid sa-l paraseasca. Teroarea mostenita din copilarie cand a fost iar si iar abandonata, ca ceva in plus si inutil, de catre parinti si atasamentul ei bolnavicios fata de Momone sau Simone Berteaut, sora ei vitrega care a urmarit-o ca o peaza rea pe Piaf din copilarie pana la moarte sunt consecinte dezastruoase ale unei copilarii fara copilarie a plapandei Piaf.
Galina Turtureanu

(780)

About author

RaLix

"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein

Your email address will not be published. Required fields are marked *