Grasele din viata noastra: blestem sau binecuvantare?

182 views
0

As fi vrut sa scriu despre cum e sa petreci sarbatorile singur sau despre pustanii ce viseaza sa faca sex salbatic cu femei aproape de-o varsta cu mama lor. Grasele din viata noastra: blestem sau binecuvantare? ☺

N-am avut insa ce face si am postat pe pagina mea de Facebook un clip cu o tipa supraponderala care s-a accidentat in timp ce dansa lasciv pe marginea cazii, imbracata intr-o lenjerie sexy. Si de aici comentarii. De asta am lasat balta restul subiectelor si voi scrie despre grasele din viata noastra. Sa le enumar si apoi sa rezolv cumva problema cu revolta lor.


Familia. Mama. Daca mama cuiva este grasa, cred ca nu deranjeaza pe nimeni, ci poate pe tata. Nu te intereseaza ca femeie si apoi are o varsta. Bunica. E aceeasi poveste. Putem zice si de sora, dar ea poate fi capacita daca ai un frate ca mine pana cand isi baga suncile la sala. Nu pentru ca te-ar pasiona un incest, ci pentru ca tii la sanatatea ei si la imaginea din societate. Si grasimea nu ajuta in nicio situatie.

Prietenele.
Aici putem fi delicati sau nesimtiti ca mine. Sa le spui in fata. Daca vor, renunta la surplus prin sport, in primul rand. Si daca pot. Nu ma refer la cele care au probleme de sanatate, ci una de comoditate. Daca sunt sanatoase, dar se complac, atunci renunti si le accepti asa. Oricum, e de preferat sa nu faci sex cu prietenele si sa nu avansezi la o relatie de iubire. E mai bine ca iubita sa-ti devina prietena, nu prietena iubita. Cred eu. Doar ca e greu sa le ai pe amandoua de la aceeasi femeie. Este insa ideal. Si noi continuam sa visam. Cand vorbim de rude sau prietene, grasele pot fi doar o binecuvantare. Nu acelasi lucru pot sustine despre cele care viseaza la patul tau si nu pentru a manca in el.

Pretendentele. In acest caz, putem discutam pe scurt despre gusturi. Daca preferi grasele, atunci ai de unde alege ca mai multe femei sunt supraponderale. Daca nu, atunci va trebui sa le faci sa inteleaga pe cele de categoria supergrea ca nu te intereseaza. De nicio culoare. Va zic din proprie experienta ca e supraponderalfoarte greu. Ele insista, dar fara sa se indrepte in directia dorita, ca poate renuntarea la kilograme te-ar face sa te razgandesti. Din pacate, ele vor sa te aiba asa grase cum sunt, in timp ce tu incerci sa scapi fara sa le jignesti. Preventiv, scriu pe Facebook despre asta. Dupa, primesc o groaza de like-uri si de cereri de prietenie. De la grase, evident. Daca scriu ca sunt impotriva diferentei mari de varsta, pustoaicele vor sa ma convinga ca ma insel. Sigur, nu reusesc niciunele. Jocul devine insa enervant. Si asa esti catalogat iute: un porc.

Inainte de final. In loc sa se supere si sa sara sa muste din carnea care le-a jignit, aratandu-le oglinda, le sfatuiesc pe doamnele supraponderale sa ia atitudine legate de ele.
Sa se razbune mergand la sala, alergand, facand exercitii fizice acasa, tinand un regim alimentar echilibrat. Si apoi sa-mi arate ca a mea critica le-a stimulat, nu le-a daramat si le-a facut nu doar grase, ci si rele. Atunci vor avea mai mult succes. Si asa imi vor intoarce jignirea. Cunosc cazuri de acest gen si chiar am avut relatii (stiti voi de care) cu astfel de femei cu vointa. Sigur, inainte le vazusem doar in poza ca au fost candva grase. Si nu ca eu as fi vreun Fat-Frumos, ci ma dau doar ca exemplu pentru ca imi place sa vorbesc din experienta. Dar nu trebuie sa le pese de cei ca mine, ci sa-si faca bine. E pentru sanatatea lor, apoi vor scapa de un complex. Si sa nu uite: prin sport ajung la fericire. Adica vor secreta hormonul fericirii.

PS: Apropo, am descoperit ca si eu sunt supraponderal. Mai ales dupa sarbatori. E drept ca am doar sase kilograme peste greutatea ideala, dar promit sa-mi revin. Si nu ma intereseaza ce zic femeile, ca ele ma plac si cu 10 kilograme in plus sau in minus, in general, marturisesc cu modestie, ci pararea mea despre mine. Si pana nu rezolv problema, recunosc ca am o impresie proasta.

Tiberiu Lovin

(2319)

About author

Tiberiu Lovin

Jurnalist de 21 de ani, pasionat de fotografie, sah si biliard, grafician, poet de ocazie si fondator al site-ului Reporter Virtual. "Libertatea este dreptul de a le spune oamenilor ceea ce nu vor sa auda." George Orwell.

Comments
  • Mirona#1

    25 aprilie 2014

    Mno, acuma conteaza mult si ce intelege fiecare prin „grasa”. Ca unii considera o femeie grasa si doar daca nu are patratele pe abdomen. Deci, cred ca o definitie a „grasei” nu ar strica. 😀

    Răspunde
  • John Nickson#2

    25 aprilie 2014

    Recitind articolul, mi-a creat brusc o stare de confort. Literar, fireste… Autorul foloseste cuvinte directe, fara perdea, lasand deoparte alegoriile, parabolele, etc . Cred, sau sper, ca scopul a fost atins. Acum haideti sa incercam niste nuante.
    Este o dovada de lipsa de empatie sa nu incerci, macar, sa intelegi ce se intampla in cazul „kilogramelor in plus”. Exista chiar o falsa acceptare a kilogramelor in plus masculine. Nici ei nu au vreo scuza. Dar sa ramanem la femei, pt ca acesta se pare ca e subiectul articolului… Cred ca se acorda o atentie prea mare ideii de grasime in detrimentul kilogramelor corect distribuite. Asta face sala, de altfel: modeleaza corpul uneori chiar pastrandu-ti greutatea. Nebunia asta mediatica cu baieti destepti care fac bani din tot felul de diete dubioase nu face decat sa traga un val peste un adevar elementar: daca introducem in guritza o cantitate mai mare de energie decat are nevoie corpul nostru intr-o zi, diferenta se va depune undeva. Nu comentez cazurile de „mutanti” cand, desi vizibil deformati, insista in continuare cu mancarea… Acesta fiind principiul de baza si tinand cont de faptul ca, vb grecului, „maslinul neudat se usuca”, muschii, toti, au nevoie sa fie folositi. De aici intervine actiunea fiecaruia… Unii se arunca in mancat ca o modalitate de a elimina stressul (este chiar un semnal important al prezentei stressului). Altii, pur si simplu, traiesc adevarate „orgasme” culinare. Dincolo de festinurile de rigoare, ramane un fapt concret: cu un astfel de fizic, automat, te adresezi unei anume categorii de oameni, foarte restransa… Ce ne facem cand venim cu pretentii si vrem corpuri frumoase langa noi? Eh, aici e marea problema… Complacandu-se in aceasta lume mica, ingusta si trista, a mancatului nemasurat, vor dori la un moment dat sa evadeze, cumva. Si astfel ajung in situatia sa se adreseze segmentului de oameni gresit, de unde si situatiile foarte neplacute pt domni pt a gasi tot felul de explicatii pt „nu e cazul” (imi amintesc, intr-un caz special mi-a luat cativa ani pana sa spun adevaratul motiv…). Unii, suntem blocati in decenta si usor nu e sa gestionam astfel de situatii. Consider ca prin aplicarea principiului „better to prevent than cure” se pot evita anumite situatii delicate…
    Exista o singura solutie, doamnelor (si domnilor!): mancati corect (renuntati la „bun” in favoarea lui „corect”) si faceti miscare ordonat, gen sala. E singurul sistem care functioneaza.
    Personal am reusit sa o conving pe mama, femeie de 62 de ani, sa isi schimbe un mod nociv de a manca, cu unul sanatos. Sunt tare mandru de cum a reusit si, mai ales, se tine de „treaba”. Dumneai e dovada ca se poate, indiferent de varsta, asa ca nu exista scuza pt a NU lua masuri… Altfel, va pasc depresiile / senzatia de „neinteles si neacceptat / subiect de ironii / self-esteem scazut si multe alte derivate…
    Un cuvant si despre barbati: tot ce am scris mai sus, se aplica si lor… Cu exceptia cazului cand, grasunei fiind, va multumiti cu o grasuta 🙂

    Răspunde
  • Maria#3

    25 aprilie 2014

    Mno acuma stii care-i treaba tot mai multa lume in Romania e supraponderala, din pacate, asa ca miscarea face bine tuturor. Grasele sunt un blestem pentru voi barbatii, dar voi oricum intoarceti privirea dupa altele, pentru ca ochiul vostru e adaptat doar la frumos. Inca n-am auzit un barbat care sa spuna ca-i plac grasutele asa ca e important ca noi femeile sa aratam bine. E bine ca ai deschis acest subiect, sa fie un semnal de alarma in special pentru cele tinere care se complac in situatie.

    Răspunde
  • Hapi#4

    25 aprilie 2014

    Hai lasa ca nici voi nu sunteti niste trasi prin inel. Sigur ca Tiberiu face nota aparte 😉
    Lasand gluma la o parte cunosc cativa tipi carora le plac grasutele mai….grasute adica sa aiba de toate si chiar putin in exces.
    Pe langa asta, evident ca nu orice grasuta e o hrapareata… cred ca e foarte greu sa strunesti un organism cu metabolismul mai greoi.

    Răspunde
  • John Nickson#5

    26 aprilie 2014

    Bine punctat cu netrasii prin inel. Nimic nu este imposibil in acest domeniu. Problema apare (cu umilinta am patit, si inca o patesc…) cand „grasele” vor si delicatesuri, deh, fructul oprit. Daca ele se simt bine asa, ar trebui sa faca si un efort de reevaluare si sa vada ce optiuni au. Fireste toti oamenii au dreptul la viata :D, la viata pe care si-o doresc / permit, dar cum totul e permis daca nu deranjezi pe cel din jur, atunci revenim la subiectul initial. Da, chiar am niste prieteni, o familie extrem de frumoasa (cu exceptia kg in plus ale ei, dupa criteriul standard), in care el, subtirel fiind dar un mare mancacios ca deh ii permite metabolismul, este pur si simplu atras de supraponderalitatea ei, dublata de un spirit extraordinar. Sincer, am crezut initial ca falseaza, ca sa fie acolo, in „sistem”, dar nu, omului chiar ii place. Din pacate (sau fericire..) sunt foarte rari acesti barbati. Se mai uita cu usurinta un lucru simplu: traim ca sa mancam, nu mancam ca sa traim…

    Răspunde
  • ana#7

    27 mai 2015

    Ce articol urat! Chiar citeam lucruri de calitate pe acest site, oamenii de aici îmi păreau profesioniști nu rezultatul dizgrațios al unei mentalități comune și mediocra.
    Încă nu îmi vine sa cred ca un site serios a publicat asa un articol care nu spune nimic. Cumva pe pile?
    Nu toată lumea este capabila sa scrie deși cu părerea poți sa îți dai! Foarte deștept articolul!

    Răspunde

Your email address will not be published. Required fields are marked *