Sex and the circus

25 views
0

Sex and the circus-In miturile folclorice romanesti, in vremi in care fecioarele satului mai teseau prin sezatori, de Dragobete feciorii le fugareau, le prindeau in brate absolut anorgasmic si le calcau ghinisor pe-un picior- ca s-arate cine domina. Si ei si ele stiau care-i „jocul“ iar petrecerea in sat era ca-n romanele lui Rebreanu. Acolo se susotea deja despre nunti, se pomeneau cantaretii ce-or fi la strana si se trageau de cozi suratele intre ele pentru masculul dominant. Lumea era fericita.

Noi care-am fost lansate mai tarziu, abia ce-am apucat sa mai primim cate un pup in gradinita. Si-acolo, n-aveai intotdeauna succes. Frumosul era timid si daca-l apuca strechea pe cel mai ciudat dintre pamanteni, iti prindeai coditele in toate ramurile de-afara, numai sa nu te pupe broscoiul pana striga ceva doamna educatoare.

Cand am auzit prima data de fenomenul Poltergeist aveam 20 de ani si scria deja pe internet ca daca asculti Prodigy, daca te masturbezi fara acordul printilor si daca nu te cununi virgina, o s-o patesti intr-o zi.
Semantica mi-a furnizat-o de fapt, cel mai frumos barbat pe care-l vazusem eu vreodata- in lumea mare. Adica pe traseul de 13 km pe care il facem zilnic intre casa, Uni si locul de un fel de munca neplatita.
L-am vazut, l-am placut si ne-am pupat dupa 35 de zile ca sa nu creada ca-s „tarfa“. Pe-atunci citeam „De veghe in lanul de secara“ si mai aveam canon de la preot. 8 zile pentru diverse intinaciuni. Jumate dintre porcariile puse in aplicare erau dintr-o revista numita parca „biblia femeilor“. Vorbesc de femeile si revistele glossy, care la noi in Romania au ramas setate pe 20 de ani numarati in calendar si 14 bifati de numarul sinapselor formatate gresit la un sfert din populatia feminina.

Cand am luat primul salariu si toti ai mei au plecat de acasa, am organizat „zilele orasului“.

Senzational: l-am invitat pe „cel mai frumos barbat“ in casa si-n patu lu soru-mea ca n-aveam unul separat.

sensual-touchPrin 1913, Eleonora Zugun- o fata din Bucovina a atras atentia unei jumatati de planeta. Misca obiectele in jurul ei, iti infingea furculita-ntr-o ureche daca-o enervai, trantea oalele de pe foc dand din gene si pe corp ii apareau urme de muscaturi.
Prin anul 2000 frumosul meu invitat a atras atentia unui bloc cu 20 de apartamente, mi-a miscat caloriferele din 3 camere si m-a intrebat daca am „lingura de lemn“ inainte de-a purcede spre dormitor.
Cum imi adusese trandafiri si saruta ca „Pe aripile vantului“, m-am gandit ca vrea sa-mi prepare tocanita, oricum ne era foame. Asteptam bataia cu pernele de puf. In schimb el si-a scuturat hainele si-n fata usii de la intrare si-a troznit una peste fund cu lingura de lemn- de m-a durut pe mine.

Cand a si racnit mi s-au scuturat doua farfurii prinse in cui pe hol.
Mi-a intins lingura si cu pasul uriasului a zburatacit spre camera strigand „te rooooog continua tu!!!!“.
Refrenul ala a sunat periculos si-am tras fusta mai jos, cum cantau fetele de la ASIA, pe fundal. Ca n-am inteles daca vrea sa continui pe nervii lui sau pe sfioasa de mine, imbracata-n matase alba.
„Eu am fitze, tu ai tupeu , n-o sa ne fie foarte greu“… si am vrut sa vad ce-o sa iasa asa ca m-am asezat pe-un scaunel langa pat, am ridicat barbia in sus ca Sofia Vicoveanca si i-am reprodus energic doua cozi de linguroi peste fese. Eu n-am simtit nimic dar a strigat de mi s-au cutremurat geamurile si m-a apucat frica.

largeM-am scuzat nedemocratic, nu stiam daca se fac garzi la institutul de medicina legala, mai era varianta „suna un prieten“ dar aveam numai de-astia care s-ar fi tavalit de ras pe marginea lacului „vezi daca n-ai venit la Belis cu noi?“.
Cu adanca tristete am aruncat lingura de lemn in zona verde, urma sa-i spun mamei ca porumbeii isi facusera iarasi cuib pe vita de vie si eu nu mai spal geamurile ca intram in post.
De pe ASIA am repliat pe „mireasa vietii mele“-melodie care e prescrisa in mod normal pentru taierea oricarei posibile erectii si pedepse corporale.
Dupa acest party, in urmatoarea seara, uitandu-ma in gradina aveam impresia ca-l vad pe Zburator cautand lingura care l-a introdus in spirala fericirii.

Pe cat de prost alegeam, pe atat eram de buna la dat sfaturi si sugestii, lipsea din peisaj Medicinovschi zilelor noastre si un renumit psihiatru specializat pe „probleme de cuplu“. E personajul acela care te minte atunci cand relatia s-a dus demult in cutia milei.

Dupa 3 ani fara vibratii

Locuiam cu Adela de ceva vreme ani dar a trebuit sa ma duc sa cumpar mancare pt hamsterul ei o singura data. Fostul ei iubit tocmai isi parasise a doua nevasta. Ea credea ca el are nevoie de un sân pe care sa adoarma dupa ce-si marcheaza teritoriul recucerit si elibereaza astfel renăscutele molii, adica fluturasi.

El știa că Adela avea umerase dar si un umăr cald si moale accesibil lui. Tipa era psihiatră.

Si-n timp ce verificam daca hamsteru nu-i mort – ca-n ziua aia a cazut de 3 ori de pe cusca- se urca sus ca papagalu si cadea in cap fix dupa 3 minute, noroc cu rumegusu- o vedeam pe ea ce insira pe pat.
Schimbul de cearsafuri, perne, vibratorul, 3 esarfe, masca si niste cătușe aurii.
I-am spus ca nu l-a mai vazut de 3 ani si ar fi bine sa-i faca o expertiza inainte de-a pune vibratorul in retina celui mai pretios trofeu al unui barbat.
„Nu, nu, lui intotdeauna i-au placut chestiile fierbinti“
„Pai atunci fa-i o mazare, chestia fierbinte pe care i-ai servit-o l-a pus sa se insoare cu altele doua.“

A fost o dupa-amiaza de neuitat pentru Adela, exact ca la serviciu numai ca n-a avut sedinte sau intersectii. Omul s-a aruncat in pat, a deschis un vin, i-a turnat si ei – jumătate pe kimonoul care costase cat costumele lui si jumate într-un păhărel de plastic.
Vecinul tocmai îsi darama un perete, noi semnasem cu 5 zile în urma că suntem foarte de acord.
În loc de preludiu, iubi, se juca intens cu vibratorul, interesat de viteze – cică-i placea cum il simte in palme. Stătea la 2 metri distantă de Adela si-i povestea exact ce n-ar fi vrut sa perceapa urechea ei interna.
Parcă era concurs national de vibratii, el tremura recitand pasaje din nescrisul roman „cat de prost am fost“, patul tremura în ritmul în care cadea tencuiala vecinului iar Adela tremura de nervi – prea treaza ca sa mai aiba chef de sex si prea obosita pentru reabilitatea emotionala a lui Casanova.

Noroc c-au sunat-o de la spital si-a gasit motiv sa-l expedieze, se rănise unu în timp ce încerca sa omoare un țânțar cu capul. Stiu că de-atunci Adela nu mai întindea în fiecare seara țântarii pe pereti cu toate pernele din casa, făcuse un cult pentru ei.

Factorul surPRIZA

Te poate desprinde si de cea mai mare îndragosteala. Dupa ce trece perioada iluminismului si-i visezi noaptea chipul pictat, esti aproape obligat sa participi activ la forma subiectiva a limbajului. Nu-i nevoie sa studiezi lingvistica pentru a afla ce-i place si nu e necesar sa-ti inghiti cuvintele in loc sa i le smartphonezi lui. In functie de numarul de inimioare, floricele si emoticoane lesinacioase o sa-ti dai seama ce-ai spus in plus, ce n-ai vrea s-auzi si ce n-ai vrea sa ti se miste in casa ori in tine.
Ce-i mai rău? Sa te mustre constiinta 8 zile ca ai rupt linguroiul pe fundul cuiva sau sa ti se întoarca iubirea vietii si sa se spovedeasca sub cearsaful tau in loc sa te faca sa arzi in flacari?

Hapi.Riverwoman

(2143)

About author

Hapi

Hapi.Riverwoman O călătoare. Antreprenor. Pasionata de viata. Autentică. Alunecoasa dar simplă. Genul pe care o poate placea orice om si o poate urî in aceeasi masura- pentru c-ar putea regasi in mine tot ce nu-i place sa vada la el insusi. Diploma mi-e intr-un sertar. In care poze am iesit cel mai bine? In cele pe care mi le-a facut Viata si nu le-a developat niciodata.

Comments
  • Max#2

    4 iulie 2014

    :)))))
    Cred c-aşa a fost cu toţi: cât am fost necopţi, numai cai verzi pe pereţi am visat!

    Răspunde
    • Hapi#3

      6 iulie 2014

      Visăm si-acu dar macar stim ca nu caii sunt verzi ci proiectiile noastre.

      Răspunde
  • Spunsieu#4

    4 iulie 2014

    Ciudate vremuri, alea de „dinainte”. N-am amintiri atat de memorabile despre experientele sexuale ale celor din jur sau ale mele…vorbeam mult, stiam putine si gresite si puneam in practica si mai putine. Dar despre placerea unora de a fi plesniti cu ceva, fie si un linguroi, am aflat mult mai tarziu.

    Răspunde
    • Hapi#5

      6 iulie 2014

      Eu mai citeam Justine pe ascuns in clasa a noua.
      Si mie imi era rusine c-o citesc 😛

      Răspunde
  • Dalina#6

    4 iulie 2014

    Unul dintre cele mai bune articole pe care le-am citit. Imi place foarte mult cum scrii,Hapi. Avand convingerea ca exista o legatura directa intre simtul umorului si cifra IQ, ale unei persoane, indraznesc sa afirm ca esti o femeie cu adevarat desteapta. like+share

    Răspunde
    • Hapi#7

      6 iulie 2014

      Sarumana Dalina.
      Te mai asteptăm 🙂

      Răspunde
  • coco#8

    6 iulie 2014

    tocmai dupa primul salariu? cam tarziu 🙂
    …vezi treaba…doar sunt bunica! :))))

    Răspunde
    • Hapi#9

      11 iulie 2014

      Eh, cunosc eu cateva bunici jucause 😛

      Răspunde
  • Maria Agurita Ignat#10

    6 iulie 2014

    M-a amuzat teribil articolul tău, draga mea. Mi-am adus aminte de vremurile demult apuse 😀 😛
    Eram mici şi prostovani şi dacă cumva te „smotoceai” cu vreun băiat prin parc deja îţi vedeai pedeapsa divină 😀 😛 Mă amuză şi acum vorbele celor „bătrâni”…

    Răspunde
    • Hapi#11

      24 iulie 2014

      Dap si la spovedit cu tine 🙂

      Răspunde
  • cristina#12

    18 iulie 2014

    ULTIMA PARTE E CU MULT-MULT MAI REA, FIRESTE ! CRED CA, PRIMA DATA, AM VAZUT O REVISTA PORNOSAG LA GREU, PRIN CLASA A 6-A, A 7-A…NU-MI AMINTESC SA MA FI SIMTIT VINOVATA, CI DOAR CURIOASA…IN REST, DESPRE DIVERSE „APUCATURI” SI RITUALURI SEXUALE, ATATA TIMP CAT NU SE LASA CU MOARTE DE OM, CINE-AR AVEA CEVA DE COMENTAT ?! CE FACE OMU’ CU MUIEREA LUI IN PAT, PE JOS, PE TELEVIZOR, IN CAP, LA CLANTA USII, CU CATUSE, VIBRATOARE, LINGURI DE LEMN SAU SCOBITORI, A CUI NAIBA E TREABA ?

    Răspunde
  • cristina#13

    18 iulie 2014

    SI-APOI, ASTIA, DE SE CONFESEAZA, SE PLANG SAU SE LAUDA, NU PREA SUNT „BUNI” DE NIMIC…CEILALTI, NU-SI PREA PIERD TIMPUL CU VORBE !

    Răspunde
    • Hapi#14

      24 iulie 2014

      Si unii scriu totusi pamflete… pentru ca pot 😉

      Răspunde

Your email address will not be published. Required fields are marked *