Supa Intimitatii

1 views
0

Era intr-o pauza de pranz. Am trecut pe langa tablita pe care era scris meniul – oferta (Ce e azi? Joi? Nu e nevoie nici macar sa arunc un ochi, stiu ce feluri sunt puse acolo cu litere de creta uda). Depasesc si linia de fum de tigara din jurul cladirii masive de otel si sticla si ajung pe strazile imbracate de toamna din Cotroceni. Pe Dr. Fleming dau nas in nas cu Victor.

supe-calde– Ce surpriza, batrane, zic eu, conform obiceiului, desi sunt cu cativa ani buni mai batran.
– Chiar ma gandeam la tine zilele astea, monşer, zice el, cu talentul lui de a face sa para ca un anotimp trece in cateva zile.
– Ce-i cu tine fara treaba si in pas de plimbare la ora asta?
– Iti povestesc… Vrei sa mananci o ciorba? Hai, vino, stiu un loc special…
Facem cativa pasi si intram intr-o curte in care vantul bate parca mai tare. La poarta nu scria nimic , la intrarea din spatele casei e insa o foaie rupta, se pare, dintr-un registru, pe care e scris sus AZI, cu litere mari de tipar, iar mai jos, cu o caligrafie mare si ronda “Supa Casei”; totul incadrat neverosimil intr-un avizier art deco.
– Ziua buna, Ganero!
– Salut, Victor! Beatrice nu vine?
– Nu… Azi suntem en froid. De fapt, nu numai azi… Ca sa nu vin cu mana goala l-am adus pe Jan. (Facem prezentarile) Ai timp sa mananci cu noi?
– Da, pica bine…
– Si poate-i explici si lui Jan cum e cu supele tale… cu totul speciale!
Masa e frumos aranjata. Intim e cuvantul potrivit. Nimic nu ia ochii si nimic nu trece nebagat in seama. Scaunele sunt primitoare, fara a fi lingusitoare. Servetelele au absorbit mirosul zilei de toamna. Suntem trei barbati in jurul unui bol mare de supa.
– Azi am lasat-o clara…
– Aha… misterioasa supa Ganero Garossa. Da-mi voie sa-l pun in tema pe amicul Jan…
– Lasa-l intai sa guste. Si gusta si tu, tu sigur ai nevoie!
Am gustat. Nimic spectaculos. Am continuat sa iau din supa in tacere. La fel faceau si ceilalti. Supa avea gust bun, dar nu-mi trecuse inca prin cap intrebarea ce gust avea.
Si intrebarea o puse chiar Ganero:
– Ei, ce gust are?
Am zis ca nu recunoscusem urma niciunui ingredient.
– Nici macar sarea? sari sa ma ajute Victor.
– Sarea? Esti sigur ca am pus sare, Victore?
– Trebuie sa fi fost… Zi si tu, Jane.
– Trebuie sa fi fost, repeta cumva parodic Ganero. Dar daca tu simti azi sarea si acolo unde nu e pentru ca esti prea dornic de sare?

Pozitia lui Victor mi se parea rationala, probabilitatea era mare sa fie sare in supa; pe de alta parte, gustam si creierul meu olfactivo-gustativo-emotional nu voia sa descompuna senzatia de bine in parti.
Nu am reusit in ziua aceea sa aflu reteta secreta a supei Ganero Garossa. Stiu doar ca avea intr-adevar si sare. Asta am dedus din discutia care a urmat, in principal despre problemele dintre Victor si Beatrice. Supa Ganero Garossa era un revelator al intimitatii.
Ca si in supa lui Ganero, ingredientele unei bune intimitati in cuplu se amesteca astfel incat le pierzi urma. Simti doar senzatia globala de bine. Am inceput sa ma intreb care ar fi aceste ingredient e si in ce proportii. Un posibil raspuns l-am gasit intr-o scrisoare primita de un corintian cu multe secole in urma. Se vorbeste acolo despre dragostea durabila. Raman in dragoste durabila cuplurile care stiu sa prepare supa intimitatii si sa se bucure impreuna de ea.

trust-11Iata ingredientele:
Adevar: “nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar”
Bunavointa: “face bine”
Cautarea binelui comun: “nu cauta la ale sale”
Delicatete: “dragostea nu se poarta fara cuviinta”
Empatie: “Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă”
Fara orgolii: „nu se laudă, nu se mandreşte”
Generozitate: „nu invidiaza”
Heterofilie (acceptarea iubitoare a celuilalt): „indelung rabda”
Inocenţa: „nu gândeşte răul”
Cand m-am dus din nou sa mananc la Ganero i-am zis ca o sa incerc sa gasesc corespondentele intre lista mea si lista lui secreta de ingrediente. S-a uitat pe lista mea si a dat din cap aprobator:
– S-ar putea sa fii pe drumul cel bun. Sunt, intr-adevar, 9 ingrediente, in afara de apa, in supa mea.
– Si primul e sarea! am plusat eu.
– Intr-adevar, sarea e chiar primul. Multi ar pune sarea la urma, dar eu o pun la inceput. Iar in lista ta… la inceput este…
– Adevarul…
(va urma)

 

Dan Ghenea

(684)

About author

Dan Ghenea

Nu ma intrebati de ce am ales psihiatria. Nu-mi mai amintesc (probabil ca erau niste foarte bune motive). Stiu insa de ce o fac inca: pentru ca am o datorie care creste mereu – pana acum in jur de 20 000 de oameni mi-au vorbit faţa catre faţa si fiecare m-a invaţat cate ceva. Pentru cine scriu? Pentru oricine este interesat de unul dintre urmatoarele cuvinte cheie: minte, creier, sanatate, stres, iubire, cuplu, singuratate,viata, moarte, frica, timp, istorie, România, idei, carti, emotii, copii, parinti, munca, placere, boala, vindecare, pasiune, dependenta, comunicare, psihiatrie, educatie, natura, cultura, sexualitate, dezvoltare, etica, stiinta, religie.

Comments

Your email address will not be published. Required fields are marked *