Te asculta copilul?

4 views
0

Te asculta copilul? Dar tu pe el?
Tacerea e de aur si vorba e de-argint. Amintiti-va acest proverb cand va surprindeti zicand copilului: “Ti-am spus de atatea ori ca…” Oare de ce a fost nevoie sa spun de atatea ori? Si de ce ma astept ca spunand a zecea oara acelasi lucru sa se intample altceva decat inainte? Poate ca e timpul sa incerc si altceva…

De pilda, sa aplic proverbul “Tacerea e de aur si vorba e de-argint”. Sa incep sa-mi ascult copilul. Orice buna comunicare incepe cu o buna ascultare. Asculta-ti copilul daca vrei sa te asculte.
Copiii sunt intrebati adesea daca isi asculta parintii. Mai rar sunt intrebati parintii daca isi asculta copiii. Copiii sunt intrebati adesea “Ai inteles?” Parintii isi pun poate mai rar intrebarea daca au inteles ce ar vrea sa spuna copilul. Copilul nu este un adult in miniatura, asa ca nu te baza pe faptul ca folosirea diminutivelor va rezolva problema asimetriei comunicarii.

Elementul cheie este ascultarea. Nu formularea limpede, nu schemele logice, sau vorba memorabila. Toate astea sunt de folos doar dupa ce copilul stie ca a fost ascultat si inteles.
Tacerea e de aur si vorba e de-argint. Ceea ce va intelege copilul tau depinde mai putin de ceea ce spui si mai mult de modul cum spui. Si ca sa nimeresti tonul potrivit, taci. Taci si asculta pentru a intelege. Si cand incepi sa vorbesti spune mai intai ce ai inteles si apoi incearca sa oferi sprijin si indrumare, in aceasta ordine.

Prima regula de aur
mama-copilNu descurajati exprimarea emotiei (“De ce plangi? N-ai nici un motiv sa plangi”, “Daca o sa continui sa te smiorcai n-o sa inteleg nimic”). Emotiile negative ale copilului sunt greu de dus in special atunci cand parintele insusi are probleme in ventilarea acelui tip de emotii. E o ocazie minunata sa-ti intelegi problemele, intelegandu-ti in acelasi timp copilul.

A doua regula de aur
Ascultati pentru a intelege, nu pentru a judeca, lauda, critica, sau compara. (“Aici nu ai avut dreptate”, “Foarte bine ai facut”, “Daca ma ascultai, nu se intampla asta”, “E bine, dar se poate si mai bine”). Aratati ca sunteti interesat mult mai mult de poveste, de ceea ce simte si gandeste copilul decat de rezultat (Incercati, de exemplu, in loc de “Ce ai facut la scoala?”, “Cum a fost azi la scoala?”).

Prima regula de argint
Spuneti ce ati inteles. Incepeti cu o verificare (“Sa vad daca am inteles…”), folositi cuvintele copilului si dati-i ocazia sa modifice sau sa dezvolte povestea.

A doua regula de argint
Oferiti sprijin. Nu in forma: fa cum spun si va fi bine. Exprimati disponibilitatea de sprijin in primul rand emotional (“Poti conta pe mine si cand pierzi si cand castigi”).

A treia regula de argint
Dati sfaturi doar atunci cand se coc. Si atunci cand vi se cer, nu va repeziti cu “asa trebuie”. Mai degraba “ai putea incerca …(A)… sau …(B)…, tu ce crezi?”
Ce credeti despre aceasta aplicatie a proverbului “Tacerea e de aur si vorba e de argint”?

psihiatru Dan Ghenea

(652)

About author

RaLix

"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani."Einstein

Comments

Your email address will not be published. Required fields are marked *